Cazinoul din Constanța este o clădire-simbol din oraşul de pe litoralul românesc, care a fascinat de când a fost construită şi continuă să o facă, deşi mulţi ani de zile a fost închisă. Cazinoul se află pe Bulevardul Regina Elisabeta, chiar pe faleză.
Istoria clădirii de astăzi începe în anul 1880, când lângă Farul Genovez se află o construcţie din lemn, denumită Cazin. Aceasta era alcătuită dintr-o sală de dans, două săli de jocuri, două săli pentru lecturarea ziarelor şi revistelor vremii (locale sau internaţionale), dar şi o terasă pe malul mării.
Cazinul era un loc foarte popular, mai ales pentru că în interiorul lui aveau loc spectacole de teatru şi balet, baluri mascate şi concerte, iar în sălile de joc se puteau da adevărate competiţii de şah, table sau domino. Localul era frecventat atât de turişti, cât şi de constănţeni şi de marinarii care opreau în portul din Constanța.
Pe măsură ce Cazinul devenea din ce în ce mai popular, autorităţile constănţene au decis că trebuie să modernizeze clădirea. După câteva încercări nereuşite de a ridica o clădire demnă de pretenţiile turiştilor, ultimele lucrări au fost întrerupte de o puternică furtună, care a smuls acoperişul Cazinului şi a provocat şi alte daune.
Atunci, Primăria a decis să ridice un edificiu din temelii, pentru că ar fi costat mai puţin decât să îl repare pe cel vechi. Astfel, Cazinul a fost demolat, iar în anul 1892 a început construcţia unei alte clădiri cu aceeaşi funcţie, însă nu în acelaşi loc, ci mai spre port.
Noua clădire avea şi ea o sală de dans, dar şi o terasă, iar lumea se înghesuia să îşi petreacă timpul aici. Însă nici această clădire nu a rezistat prea mult, pentru că autorităţile considerau că unui oraş în plin proces de dezvoltare, cum era Constanța, îi trebuie o clădire modernă.
În anul 1903, începe demersul în acest sens, demers care era cât pe ce să nu mai aibă loc în urma unor schimbări politice ale vremii. Cu toate acestea, toate lucrurile s-au terminat cu bine: arhitectul Daniel Renard este cel care a proiectat în stil Art Nouveau clădirea şi, pentru scurt timp, de proiect s-a ocupat şi arhitectul român Petre Antonescu.
Cazinoul din Constanța a fost inaugurat în anul 1910, la ceremonie participând şi pe atunci principele Ferdinand. Inaugurarea a constat în discursuri omagiale adresate regelui Carol I, ministrului şi prim-ministrului ţării, dar şi într-un spectacol al trupei de teatru Davilla şi într-un bal.
La doar doi ani de la deschidere, Primăria oraşului Constanța a luat hotărârea de a concesiona clădirea, organizând în acest scop o licitaţie. Aceasta a fost câştigată de Edgar de Marcay, un baron care a modernizat cazinoul. A fost construit şi un restaurant pentru clienţii cazinoului, restaurant care astăzi este sediul Acvariului din Constanța.
Cazinoul din Constanța a devenit imediat un loc popular, însă numai cei cu situaţii financiare foarte bune îşi permiteau să-l viziteze. Ţinuta de seară era una obligatorie şi, oriunde te uitai, luxul era la el acasă. Cu toate acestea, pe cât era de popular, pe atât era de disputat.
De multe ori oamenii se refereau la cazinou ca la un loc al pierzaniei şi al desfrâului, iar dramele petrecute în interiorul clădirii nu erau deloc puţine – au fost semnalate cazuri în care oamenii, după ce îşi pierdeau toată averea la jocurile de noroc, ieşeau din clădire şi se aruncau în valurile mării, pierzându-şi astfel şi viaţa. Controversele iscate de cazinou au fost discutate chiar şi în Parlament, însă cei care doreau închiderea sa nu au reuşit să o obţină.
Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, Cazinoul din Constanța a fost transformat în spital militar, însă nu a scăpat de bombardamente. Deşi a fost reparat, al Doilea Război Mondial şi-a pus şi el amprenta pe clădire. A urmat naţionalizarea, iar cazinoul a devenit locul în care se susţineau propagandele comuniste.
Edificiul a fost renovat pe placul conducătorului, iar cei care s-au ocupat de renovare au fost 100 de deţinuţi politici, care au avut parte de momente cumplite până au terminat „bijuteria comunistă”. Au terminat într-un an, iar apoi cazinoul se umplea în fiecare săptămână de comunişti, care petreceau dansând până dimineaţa.
După căderea regimului comunist, Cazinoul din Constanța a fost închis, însă a rămas un obiectiv turistic popular, toţi cei care ajungeau pe faleza oraşului pozându-se cu edificiul. A fost redeschis în anul 2009, însă fără ca interiorul să fie renovat, ci doar curăţat. Nu a mai fost restaurat de când a fost renovat de deţinuţii politici, însă autorităţile române vor să schimbe acest lucru.
În anul 2013, primarul Constanței, Radu Mazăre, a declarat că edificiul va fi restaurat din fonduri europene, urmând să aibă aceeaşi funcţie pentru care a fost construit. Primarul este convins că acest edificiu va atrage o mulţime de oameni bogaţi, care să contribuie la economia oraşului, însă rămâne de văzut ce se va întâmpla.
În prezent, Cazinoul este subiectul unor discuții intense pentru restaurare și revitalizare. Există planuri și proiecte care își propun să readucă la viață splendoarea originală a clădirii, transformând-o într-un centru cultural și turistic.
Pe lângă valoarea arhitecturală, locația Cazinoului oferă unele dintre cele mai spectaculoase vederi ale Mării Negre, fiind un loc predilect pentru fotografii și artiști care caută să captureze esența litoralului românesc.
