Home Animale Cele mai cunoscute specii de bufnițe din lume și trăsăturile lor

Cele mai cunoscute specii de bufnițe din lume și trăsăturile lor

0
Ce specii de bufnițe există în lume și cum arată acestea

Bufnitele sunt pasari nocturne de prada raspandite in toata lumea. Se aseamana cu soimii si ulii prin faptul ca au gheare ascutite si ciocul puternic incovoiat, perfect adaptate sa prinda si sa ucida prada. Fac parte din ordinul Strigiformes, al pasarilor rapitoare, iar grupul lor se imparte din doua familii: Strigidae si Tytonidae.

Bufnitele au ochii mari, globul ocular tubular, privirea binoculara. Pot aprecia cu exactitate distanta pana la prada, insa pentru a privi lateral trebuie sa roteasca integral capul. Penajul este moale, de aceea ele nu fac zgomot in timpul zborului, iar auzul este foarte bine dezvoltat, ele prind si cel mai mic fosnet pe care il face vreun animal.

Caracteristicile care le diferențiază de alte păsări de pradă sunt ochii mari, adaptările la vederea nocturnă și zborul silențios, care le permite să se apropie de pradă fără a fi detectate.

Specii de bufnite din toata lumea:

Tyto alba
Tyto alba

Striga

Cea mai cunoscuta bufnita din genul Tyto este striga bau Tyto alba. Este raspandita in America de Nord si de Sud, Australia, Africa si Europa. Avand in vedere faptul ca apare si in tara noastra, am putea spune ca este prezenta pe toata suprafata pamantului, exceptie face Antarctica.

Este o specie nemigratoare care poate fi recunoscuta usor dupa sunetele specifice ca de toaca sau strigatul usor ragusit. Are lungimea corpului de 29-44 cm si greutatea de 300-650 g.

Bubo virginianus

Bufnita mare cu coarne

Cea mai mare specie de bufnita din America este Bubo virginianus. Este cunoscuta si cu numele de bufnita mare cu coarne deoarece are smocuri mari de pene la urechi, care se aseamana cu niste coarne. Are lungimea corpului de 50-60 cm si greutatea de 0,675-2,5 kg. Are constitutia solida, ochii galbeni si este o specie nemigratoare raspantidta in toata America.

Scotopelia peli

Bufnita-pescar a lui Pel

Este o specie care se hraneste cu broaste, peste si animale acvatice de apa dulce. Exista 3 specii de astfel de bufnite in lume, care au un asemenea ,,meniu”. Are denumirea stiintifica de Scotopelia peli si este o specie nemigratoare. Traieste in Africa si poate avea lungimea corpului de 55-63 cm si greutatea de 2-2,5 kg.

Athene cunicularia

Bufnita care se ascunde

Este o specie din America de Nord, Centrala si de Sud, dar si din zona Caraibilor. Are denumirea stiintifica de Athene cunicularia si este o specie partial migratoare. Are lungimea corpului de 19-25 cm si greutatea de 125-250 g.

Otus lempiji

Ciusul

In sud-estul Asiei traieste o bufnita mica de numai 20 cm si 100-125 g numita ciusul sau Otus lempiji. Aceasta are penajul gri-maroniu si se remarca prin smocurile de pene proeminente de la urechi.

Glaucidum perlatum

Mica bufnita perlata

Traieste in Africa, la sud de Sahara si este o specie nemigratoare. Are denumirea stiintifica de Glaucidum perlatum si este considerata cea mai diurna bufnita din acest continent. Are lungimea corpului de 17-20 cm si greutatea de 50-150 g.

Otus scops

Ciuful pitic

Este o specie de bufnita raspandita in padurile din Europa, Africa si centrul Asiei. Are denumirea stiintifica de Otus scops si poate avea lungimea corpului de 16-20 cm si greutatea de 60-125 g.

Nyctea scandiaca

Buha zapezilor

Are penjaul complet alb si traieste in jurul Cercului Polar Arctic. Are denumirea stiintifica de Nyctea scandiaca si poate avea lungimea corpului de 55-70 cm si greutatea de 1-2,5 kg.

Asio flammeus

Ciuful de camp

Sau specia Asio flammeus traieste in America de Nord, in vestul si estul Americii de Sud, dar si in Africa, Asia si Europa. Este cunoscuta si cu numele de ciuful-de-balta. Are lungimea corpului de 37 cm si greutatea de 200-500 g.

In comparatie cu alte specii de bufnite care isi fac cuibul in copaci, ciuful de camp isi face adapost pe sol, din materii vegetale. Are capul mare, fata rotunda, penajul ii formeaza un disc de culoare mare pe fata, iar ochii sunt galbeni.

Strix aluco

Huhurezul roscat

Este o pasare nemigratoare din Europa, Asia si Africa de Nord-Vest. Are denumirea stiintifica de Strix aluco si poate fi recunoscut dupa sunetele ,,tuit tuu” pe care le scoate. Are lungimea corpului de 37-39 cm si greutatea de 450-550 g.

Pulsatrix perspicillata

Bufnita cu ochelari

In padurile tropicale din sudul Mexicului si pana in America Centrala traieste bufnita cu ochelari. Aceasta specie este nemigratoare si are denumirea stiintifica de Pulsatrix perspicillata. Are pete albe in jurul ochilor care ii creeaza aspectul de ,,rama de ochelari”. Un exemplar adult poate avea lungimea corpului de 43-52 cm si greutatea de 0,6-1 kg.

Ninox novaeseelandiae

Bufnita Boobook

Este o specie nemigratoare din Australia, Tasmania, sudul Noii Guinee si Asia de Sud-Est. Are corpul mic, cu lungimea de 30-35 cm si greutatea de 150-175 g. Denumirea sa stiintifica este de Ninox novaeseelandiae.

Bubo bubo

Bubo bubo

Specia Bubo bubo este cea mai comuna bufnita din Europa Centrala. Traieste mai ales in padurile din lanturile muntoase joase si este o pasare sedentara. Are corpul voluminos, lungimea corporala de pana la 61-67 cm si greutatea de 1,8-4,2 kg. Anvergura aripilor este de 1,57-1,68 m.

Athene noctua

Cucuveaua sau cucuvaia

Este o pasare mica, foarte raspandita in Europa Centrala. Are denumirea stiintifica de Athene noctua si se hraneste cu soareci, broaste si pasari.

Bufnițele în mitologie și cultură

Bufnițele au fost asociate de-a lungul istoriei cu diverse simboluri și superstiții în diferite culturi. În mitologia greacă, bufnița era considerată un simbol al înțelepciunii și era asociată cu zeița Atena.

În multe culturi europene, bufnițele au fost considerate prevestitoare de moarte sau mesageri ai spiritelor, în timp ce în alte părți ale lumii, cum ar fi în cultura nativilor americani, ele simbolizau protecția și ghidarea spirituală.

Astăzi, bufnițele sunt apreciate pentru rolul lor esențial în ecosistem, ajutând la controlul populațiilor de rozătoare și contribuind la menținerea echilibrului natural.

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Exit mobile version