Prihorii australoasiatici sunt păsări mici care au o poziție verticală când stau pe loc și mișcă coada lăsată în jos. Fac parte din familia Petroicidae și ordinul Passeriformes. Au corpul destul de mic, acesta nu depășește lungimea de 11-18 cm.
Prihorii australoasiatici se remarcă prin penele roșii, roșii-portocalii sau roz din zona pieptului și dimorfismul sexual pronunțat dat de coloritul penajului între mascul și femelă
Majoritatea speciilor sunt consumatoare de insecte și larve de insecte și își petrec timpul în copaci. Familia Petroicidae cuprinde un număr de 45 de specii diferite de prihori, toate au obiceiul de a se așeza pe pietre.

Petroica multicolor
Este numită prihorul stacojiu și trăiește în sud-estul, sud-vestul Australiei, Tasmania, insulele din Pacific, Samoa, Fiji. Are lungimea corpului de 12-14 cm și greutatea de 9-11 g. Masculul are o pată albă pe frunte care contrastează puternic cu penajul negru.
Partea dorsală a corpului este neagră, iar pe aripi are pete albe. Pieptul este de culoare roșie, la fel și abdomenul, iar crupa este albă. În Insula Solomon apare subspecia Petroica multicolor polymorpha care nu are pata albă pe frunte.
Prihorul negru din Insula Chatham
Are denumirea științifică Petroica traversi. Este o pasăre în pericol de dispariție, nu mai apare decât pe această insulă (situată la est de Noua Zeelandă). Are lungimea corpului de 10-15 cm și coloritul în nuanțe închise de maro și negru.
Petroica archboldi
În Papua de Vest, în Indonezia apare specia Petroica archboldi care are lungimea corpului de aproximativ 14 cm. Masculul are penajul pe partea dorsală de nuanță gri-ardezie iar în zona pieptului are o pată roșiatică. Aripile sunt negre, pe frunte are o pată albă, coada este negară, burta gri-deschis sau albicioasă, iar irisul maroniu. Femela are penajul în nunațe asemănătoare cu cel al masculului.
Petroica bivittata
În regiunile subtropicale împădurite din Papua de Vest și în Papua Noua Guinee apare specia Petroica bivittata care are penajul în alb și negru.
Petroica autralis
Din Noua Zeelandă are lungimea corpului de 10-18 cm și greutatea de 35 g.
Petroica boodang
În Australia și Tasmania trăiește specia Petroica boodang care are lungimea corpului de 12-13,5 cm și greutatea de 12-14 g. Masculul are penajul negru pe partea dorsală a corpului, pieptul roșiatic, burta cenușie, iar fruntea și zona de sub coadă albă. Femela se deosebește de mascul prin faptul că are penajul pe spate și pe aripi maroniu.
Petroica longipes
Apare în Noua Zeelandă și are penajul în nuanțe de gri-închis sau negru pe partea dorsală a corpului, iar pe partea ventrală puțin mai deschis. Nu este o specie migratoare.
Petroica macrocephala
Apare doar în Noua Zeelandă, are corpul mic, cu lungimea de 13 cm și greutatea de 11 g. Se remarcă prin coloritul galben în zona abdominală. Femela are penajul pe partea dorsală maroniu, iar masculul negru.
Există mai multe subspecii ale acestui gen (care se diferențiază prin nuanțele de culoare ale penajului) și anume: Petroica macrocephala toitoi, Petroica macrocephala marrineri, Petroica macrocephala macrocephala, Petroica macrocephala dannefaerdi, Petroica macrocephala chathamensis.
Petroica goodenovii
Este răspândită în Australia. Are lungimea corpului de 10,5-12,5 cm și se remarcă prin moțul de pene roșii de pe cap și pata roșie din zona pieptului. Hrana sa constă din insecte și păianjeni. Masculul are penajul negru pe spate, coadă și aripi, la femelă aceste zone sunt maronii. Ciocul este negru, iar ochii și picioarele au o nuanță de culoare maro-închisă.
Petroica rosea
Trăiește în regiunile împădurite subtropicale și tropicale din Australia. Are corpul mic, cu lungimea de 11 cm. Masculul are penajul roz în zona pieptului și abdomenului, femela are nuanțe de culori gri-maronii pe partea dorsală și gri-albicioase pe partea ventrală. Ciocul și picioarele sunt negre, iar irisul ochilor este de asemenea negru.
Petroica rodinogaster
În sud-estul Australiei trăiește specia Petroica rodinogaster care are lungimea corpului de 13,5 cm. Masculul se remarcă prin pata albă de pe frunte, penajul gri-negru pe partea dorsală a corpului, partea ventrală roz și zona de sub coadă albă. Femela are penajul predominant gri-maroniu. Hrana sa constă din insecte, larve de insecte, gândaci, muște, furnici, viespi și păianjeni.
Petroica phoenicea
Apare în Australia, Tasmania și are lungimea corpului de 12-14 cm. Ciripitul ei este încântător, iar penajul frumos colorat. La mascul penajul în zona pieptului și a gâtului este roșu-portocaliu, iar pe frunte are o pată mică albă. Femela impresionează prin penajul gri-maroniu.
Amenințări și măsuri de conservare
În ciuda adaptabilității lor, prihorii australoasiatici se confruntă cu diverse amenințări, precum pierderea habitatului natural din cauza defrișărilor și urbanizării. Schimbările climatice și utilizarea pesticidelor contribuie, de asemenea, la reducerea surselor de hrană pentru aceste păsări insectivore.
În prezent, mai multe organizații de conservare derulează programe pentru protejarea habitatelor esențiale și monitorizarea populațiilor de prihori. Protejarea pădurilor native și crearea de coridoare ecologice sunt esențiale pentru menținerea unui mediu propice pentru supraviețuirea acestor păsări fascinante.