Cea mai mare specie de cervide din America de Sud este reprezentata de cerbul de mlastina ce are denumirea stiintifica de Blastocerus dichotomus. Numele sau vine de la forma coarnelor care sunt ramificate, dar destul de compacte.
Masculii sunt mai mari decat femelele, pot ajunge la lungimea corpului de 2 m, inaltimea la umar de 1,2 m si greutatea de 100-140 kg. Ca aspect exterior cerbul de mlastina are fata cu pete albe si rosiatice, zona din jurul nasului si a buzelor neagra, in rest corpul este acoperit cu par in nuante brun-rosiatice, doar partea inferioara a membrelor este neagra. Blana are parul mai lung si mai des in lunile de iarna, iar coloritul mai inchis, si este mai scurta, mai rara si in nuante mai deschise in cele de vara.
Urechile sunt foarte mari si alungite, pavilioanele lor au par si la exterior si la interior, ochii sunt pozitionati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare neagra sau maro, iar acuitatea vizuala este dezvoltata. Coada este lunga de 25 cm, iar coloritul ei este maroniu, intr-o nuanta mai inchisa decat cea a corpului. Trunchiul are o forma alungita si subtire, gatul este de lungime medie, iar capul pare destul de mic.
Aceste cervide traiesc in grupuri mici de cateva exemplare, sunt mamifere copitate care prefera regiunile umede, cu inundatii sau mlastini, unde se deplaseaza cu usurinta datorita picioarelor lungi si degetelor de forma unor copite late, ceea ce le ofera avantajul sa se poata refugia in caz de pericol din calea pradatorilor.
Vegetatia bogata din luncile inundate reprezinta mancarea lor preferata si le tine departe de animalele salbatice carnivore care nu au curajul sa se aventureze in apa. Hrana lor consta din trestie, ierburi, radacini, fructe, nuferi si diferite plante de apa pe care le cauta mai ales noaptea in arealul lor natural, ele fiind animale nocturne.
Principalii lor dusmani naturali sunt lupul, puma, jaguarul. Efectivele lor au scazut insa si datorita braconajului excesiv care a avut loc in fiecare an.
In lunile de vara masculii se apropie de femele in perioada de imperechere, la aceasta specie ei sunt mai putin agresivi, nu se lupta intre ei in perioada de rut. Femelele dupa o perioada de gestatie de 200 de zile fac cate 1-2 pui, care au coloritul parului rosiatic cu pete albe. Puii sunt alaptati si ocrotiti de femela, dupa un an de zile ajung de marimea adultilor.
Cerbul de mlastina face parte din ordinul Artiodactyla, familia Cervidae si este o specie vulnerabila, pe cale de disparitie.
Video – Cerbul de mlastina (Blastocerus dichotomus):
