Chestionarul sociologic se foloseste foarte mult in cercetarile stiintifice. Inventatorul lui este Francis Galton, acum doua secole. La inceput nu a fost utilizat in cercetare, ci doar dupa cateva decenii a inceput sa aiba si acest scop.
Conform Dictionarului de Sociologie al Mihaelei Vlasceanu, chestionarul este una dintre tehnicile de investigatie pe baza de intrebari in scris. El este folosit de catre operatorii de ancheta, care fac si evaluarea chestionarelor, dupa ce toate raspunsurile au fost date de catre toti respondentii.
Exista trei nivele total distincte de intelegere a chestionarelor sociologice:
-
Nivelul teoretic, in urma caruia se afla datele necesare
-
Nivelul intermediar, folosit pentru particularizarea intrebarilor si a raspunsurilor
-
Nivelul real, ce consta in intrebarile sau raspunsurile propriu-zise
Clasificarea chestionarelor
I. Dupa continut
1. Chestionarele cu date facutale
Aceste chestionare contin informatii obiective si care pot fi verificate. Scopul lor este sa afle date cantitative, cum ar fi sexul, domiciliul, profesia sau nationalitatea respondentilor.
2. Chestionarele de opinie
Chestionarele de opinie au ca scop sa faca rost de informatii care nu pot fi aflate altfel. In acest caz, vorbim despre trasaturile psihologice ale oamenilor, prin studiul opiniilor, intereselor sau pasiunilor acestora. Practic, se incearca sa se afle ceea ce opineaza o persoana despre un anumit lucru.
Acest tip de chestionare se utilizeaza inaintea campaniilor politice.
II. Dupa cantitatea informatiilor
1. Chestionare speciale
Acest tip de chestionare au un singur subiect de interes general. In mare, ele utilizeaza tehnici de cercetare de piata si sunt recunoscute pentru rapiditatea cu care sunt prelucrate. In presa scrisa, sunt evaluate o multime de ziare in acest fel.
2. Chestionare omnibus
Se folosesc cu precadere in cercetarile sociologice. Au o varietate mai larga de subiecte si sunt mai ieftin de utilizat.
III. In functie de forma intrebarilor
1. Chestionare inchise
Au raspunsuri deja date, iar cei care le completeaza nu pot fi inventivi, trebuind sa aleaga dintre acestea.
2. Chestionarele deschise
Respondentii pot raspunde cum vor la anumite intrebari, nefiind constransi sa aleaga un raspuns prestabilit. Astfel, se va evita lipsa de rapuns la vreo intrebare, pentru ca, in fond si aceasta este tot un raspuns…
3.Chestionare cu intrebari atat deschise, cat si inchise
IV. Dupa felul in care sunt aplicate
1. Chestionarele autoadministrate
Aceste chestionare se completeaza de catre cei chestionati fara ca operatorul sa fie de fata. Acestea pot fi, la randul lor, de mai multe feluri: postale, de tip anexa sau aparute in presa scrisa.
2. Chestionarele autoadministrate, dar de tip colectiv
Operatorul de interviu este prezent in timp ce respondentii completeaza chestionarele. Este cel mai des utilizat in cadrul scolar.
3. Chestionarele administrate de operatorii de ancheta
In acest caz, operatorii ii ajuta pe cei chestionati, daca acestia au anumite nelamuriri in legatura cu intrebarile la care trebuie sa raspunda. Astfel, raspunsurile vor fi date in cunostinta de cauza, si chestionarele vor fi foarte corect realizate. Aceasta este cea mai recomandata metoda de a se chestiona.
Tehnici de structurare a chestionarului
a) Tehnica palniei
In cazul acestei tehnici, intrebarile au continut mai general la inceput, dar pe masura ce se inainteaza, acestea devin din ce in ce mai particulare. Intrebarile sunt mixte, jumatate inchise si jumatate deschise.
b) Tehnica inversa a palniei
Este reprezentata de opusul tehnicii palniei normale. Se porneste de la intrebari particulare, ajungandu-se in cele din urma la cele generale. Este indicata in cazul in care respondentii nu sunt dintre cele mai educate persoane.
c) Tehnica de efect halo
Aceasta tehnica porneste de la premiza ca respondentii vor fi consecventi si vor raspunde in aceeasi maniera la toate intrebarile cuprinse in chestionare, pentru a arata ca isi consolideaza opiniile in acelasi fel.
d) Pastrarea de pozitie
In acest caz, vorbim despre efectul de la punctul c, numai ca il extinem la o scara mai larga. Totusi, trebuie sa avem cat mai multe intrebari mixte si variate, pentru a beneficia de raspunsuri consecvente.
Cum se formuleaza intrebarile
Avem nevoie de calitati jurnalistice destul de profunde pentru a face un chestionar de calitate. Intrebarile trebuie sa fie foarte clare si sa acopere toate aspectele subiectului pe care-l abordam. Regulile de gramatica si de frazare trebuie sa fie si ele respectate cu strictete. Nu avem voie sa abuzam de negatii si nici sa oferim prea multe intrebari cu raspuns inchis.
In concluzie, chestionarele au un rol foarte mare in cercetarea stiintifica si in cea de piata. Ele sunt utilizate foarte frecvent si in realizarea lucrarilor de licenta sau de dizertatie, la diferite universitati nu doar din tara noastra, ci din intreaga lume. Daca vom deprinde care sunt pasii de urmat, atunci cu siguranta vom sti cum sa realizam un chestionar care sa serveasca obiectivelor si scopurilor noastre.
