Coelurosauravus este una dintre cele mai neobișnuite creaturi care au trăit în perioada Permiană, acum aproximativ 250 de milioane de ani. Descoperită în Madagascar în 1926, această reptilă mică, cu o lungime de 40 cm și o greutate de 100 g, era dotată cu un set de aripi care îi permiteau să planeze între copaci. Coelurosauravus reprezintă un exemplu fascinant al adaptabilității la mediul înconjurător și al diversității formelor de viață preistorice.
Cum a fost descoperită Coelurosauravus și ce ne spun fosilele sale?
Reptilele sunt creaturi care au demonstrat, cu mult inainte de venirea noastra pe Pamant, ca pot varia intr-o gama variata de forme si de marimi. Reptila Coelurosauravus ne arata ca ele au format un grup numeros si diversificat de creaturi, inca din cele mai indepartate timpuri.
Descoperindu-i fosilele in Madagascar, in anul 1926, oamenii de stiinta au fost surprinsi sa gaseasca o creatura care masura 40 cm lungime, cantarea 100 g si era dotata cu un fel de aripi ce ii permiteau sa zboare. Aceasta a trait in Permian, in urma cu 250 de milioane de ani, in paduri.
Structura unică a aripilor lui Coelurosauravus: cum funcționa aparatul de zbor?
Pe langa faptul ca era o creatura mica, reptila Coelurosauravus era foarte ciudata, semanand cu o veverita zburatoare. Corpul lung si plat era potrivit pentru modul in care zbura. Picioarele anterioare erau subtiri, iar cele posterioare erau mai mici, cat despre craniu, acesta semana foarte bine cu cel al unei reptile. Aripile dispuse lateral, pe cele 21 de coaste toracice prelungite, semanau cu cele ale unui fluture de noapte. Cu toate ca nu zbura propriu- zis, putea sa se mentina in aer cu aripile intinse pe distante lungi.
Desi aparatul de zbor cu care era dotata reptila Coelurosauravus era extrem de neobisnuit, fiind diferit de cele ale altor creaturi, ii era foarte util. Astfel, sa zboare cu aripile intinse de la un copac la altul ii era mult mai usor decat sa se catere pe fiecare copac in parte, avand posibilitatea sa treaca rapid de la arbore la arbore.
Cum se proteja Coelurosauravus de prădători și ce rol juca zborul în supraviețuirea sa?
De asemenea, era si o modalitate prin care se proteja de pradatori, deoarece, atunci cand acestia se apropiau, isi deschidea aripile foarte repede, luandu-i prin surprindere si castigand timp sa se salveze. Daca nu isi folosea aripile nu avea probleme cu cataratul in copaci, deoarece prezenta gheare ascutite cu care se putea agata usor de scoarta copacilor.
Anvergura aripilor la reptila Coelurosauravus era de 30 cm. Pentru a-i fi mai usor, in timpul zborului, avea un guler osos situat pe ceafa. Desi este uimitor, aceasta creatura mica putea parcurge distante foarte mari, fiind inca una dintre surprinzatoarele creaturi ale Pamantului, care ne impresioneaza, dupa atatea milioane de ani care s-au scurs de la disparitia ei.
Zborul planat: Un avantaj evolutiv pentru Coelurosauravus
Coelurosauravus este una dintre primele reptile care au dezvoltat un mecanism de zbor planat, utilizând prelungirile coastelor toracice pentru a-și întinde membranele aripilor. Spre deosebire de alte creaturi zburătoare din perioadele ulterioare, Coelurosauravus nu avea musculatura necesară pentru un zbor activ, dar se putea lansa cu succes de la un copac la altul, folosindu-se de curenții de aer pentru a se deplasa pe distanțe mari fără să consume multă energie.
Această adaptare i-a permis să se ferească de prădători și să caute hrană în diverse părți ale pădurilor dense din Permian. De asemenea, zborul planat a reprezentat un avantaj competitiv, oferindu-i acces rapid la resurse, în timp ce alți prădători mai mari și mai greoi nu puteau să ajungă la el. Această metodă de zbor, aparent simplă, a reprezentat un pas semnificativ în evoluția reptilelor care căutau modalități de supraviețuire într-un mediu plin de provocări.
