Cum s-a format Delta Dunării? Întâlnirea fluviului cu marea și cucerirea ei de-a lungul timpului

Vărsarea Dunării în Marea Neagră a dat naștere Deltei Dunării. Aluviunile aduse de Dunăre au înaintat de-a lungul timpului în mare, creând din ce în ce mai mult teren.

Dunărea are o lungime de 2780 km, fiind după fluviul Volga al doilea fluviu din Europa. Izvorăște din Munții Pădurea Neagră, Germania și se varsă în Marea Neagră, în România. Este singurul fluviu din Europa care curge de la vest la est. Ea traversează în drumul ei următoarele țări: Austria (trecând prin Viena), Slovacia (prin capitala Bratislava), Ungaria (prin capitala Budapesta), Serbia (Belgrad), Croația, Bulgaria, Republica Modovă și Ucraina.

Cum s-a format Delta Dunării?

Delta Dunării s-a format în două perioade: predeltaică și deltaică. Perioada predeltaică corespunde perioadei glaciare, caracterizându-se prin depozitele de loess găsite în grindele de la nivelul insulei Letea și Caraorman, cât și la nivelul brațelor fluviului.

Etapa deltaică, de formare a deltei, presupune mai multe etape:

Faza de golf la începutul erei postglaciale, cu aproximativ 10.000 ani în urmă; exista golful Tulcea, Golful Chilia și Golful Halmyris (cetatea Halmyris, mult mai târziu formată ca suprafață de teren uscată, construită în timpul epocii romane se găsește azi la Murighiol).

Faza lagunară sau fluvio-lacustră cu 9.000 de ani în urmă, când s-a format un cordon maritim în fața insulei Letea și Caraorman (urme ale Pleistocenului superior), între fâșiile de pământ care înaintau în mare (promontorii), Jubrieni și Murighiol. Acest cordon maritim a fost transportat de către curenții Mării Negre, în sens invers acelor de ceasornic; s-a format de la erodarea țărmului maritim din nord și din zona de vărsare a râurilor Nistru, Nipru și Bug.

În Halocenul timpuriu, aluviunile au înaintat până în direcția orașului Tulcea și Ismail de azi, formând Laguna Tulcei, care a început să se umple cu depozite de sedimente.

Faza Sfântul Gheorghe I, în perioada 9.000 -7.200 I.H., când ținutul mlăștinos traversat de Brațul Sf. Gheorghe a înaintat și înconjurat capătul cordonului marin din zona Murighiol – Dunăvăț. Ca urmare, s-a format delta secundară Sfântul Gheorghe I. Tot în această etapă, Golful Chilia s-a transformat în Lacul Chilia, „uscatul” înconjurând partea de est a orașul Ismail.

Faza Sulina acum 7.200 – 2000 ani în urmă

Brațul Sf. Gheorghe se desparte în brațul Sulina, în direcția comunei Nufăru (Tulcea) de azi, acesta rupând cordonul maritim format inițial, cu zece mii de ani în urmă. Sulina va prelua din sedimentele râului și va forma a doua deltă secundară. Brațul Sf. Gheorghe coboară spre Babadag, formând Laguna Razim. Un alt cordon de aluviuni se formează de la Laguna Razim până la Istria (în nord-estul Constanței).

Faza Sf. Gheorghe II și Chilia de acum 2000 ani în urmă și până azi.

Ridicarea nivelului mării, blocarea cu aluviuni a brațului Sulina, va determina formarea brațului Chilia și reactivarea brațului Sfântul Gheorghe, acesta formând o nouă deltă secundară. Delta secundară a Sulinei va dispărea, însă se va forma delta secundară a brațului Chiliei. Se formează Lacul Sinoe și Lacul Razim.

Pentru că Dunărea depune mereu materialul transportat la vărsare, Delta Dunării este o câmpie în formare, înaintând cu 40 de metri pătrați în mare în fiecare an.

Ca relief, Delta Dunării este formată din grinduri și ostroave, gârle, mlaștini, bălți, brațe de apă, canale, nenumărate lacuri mici și mari. Ea se află pe primul loc în Europa ca rezervație cu teritorii mlăștinoase, teren umed.

Prin urmare, Delta Dunării s-a format de-a lungul a mii de ani prin înaintarea ei încet în mare, datorită sedimentelor aduse de Dunăre, dar condițiile cele mai importante au fost oferite de loessul existent din perioada glaciară și de aluviunile aduse de curenții Mării Negre de la râurile Nistru, Nipru și Bug, care au format un cordon, baricadă maritimă.