Curiozități despre reptile, vezi trăsăturile lor

Stiati ca…

• Primele reptile au aparut cu 300 milioane de ani in urma si au evoluat din amfibieni.
• Exista 4 ordine de reptile: soparlele; serpii; crocodilii, caimanii si aligatorii; testoasele si tuatara. Avand in vedere forma lor exterioara am putea spune ca acestea se aseamana foarte putin intre ele, de exemplu un sarpe este foarte mult diferit de un crocodil.
• Testoasele au aparut cu 200 milioane de ani in urma, iar putin mai tarziu reptilele au inceput sa se diversifice semnificativ. Atunci au aparut reptilele zburatoare sau pterozaurii, crocodilienii, dinozaurii si tuatara.
• Simturile reptilelor sunt mult mai bine dezvoltate ca la amfibieni, datorita prezentei organelor senzoriale care nu mai apar la alte specii ce apartin regnului animal. Majoritatea reptilelor, dar mai ales testoasele si crocodilienii au pleoapele mobile, in schimb la soparle si serpi pleoapele sunt imobile.
• Tuatara si soparlele au o zona in crestetul capului care este sensibila la lumina si care este numita al treilea ochi. Despre aceasta zona se crede ca ar putea controla tiparele de activitate diurna si sezoniera si masura lungimea zilelor. Aceste tipare comportamentale diurne arata foarte clar modul de viata al unei soparle si cum isi mentine ea temperatura corporala optima, atat de esentiala pentru a supravietui. De exemplu dimineata si noaptea animalul se fereste de frig si sta in vizuina. Pe masura ce temperatura creste, iese pentru a sta la soare si a dobandi energia necesara hranirii. In miezul zilei ea trebuie iar sa stea in adapost pentru a preveni supraincalzirea corpului. Mai tarziu iese din nou pentru a se incalzi iar la soare si a-si lua energia necesara supravietuirii.

  

• Pielea reptilelor este formata din epiderma – stratul exterior si derma – stratul interior. Solzii sunt prezenti doar pe epiderma si sunt formati dintr-o substanta cornoasa care se numeste cheratina si se aseamana din punct de vedere chimic cu parul si unghiile umane. Derma este alcatuita din sange, celulele si nervi care hranesc epiderma si o sustin.
• Reptilele isi schimba solzii naparlind, ele isi inlocuiesc pielea ,,uzata” cu alta noua. Serpii isi lasa pielea dintr-o singura bucata; crocodilienii, soparlele, testoasele si tuatara au particularitatea de a naparli in fragmente.
• La reptile solzii difera prin forma, textura si dimensiuni. La unele specii se pot suprapune ca niste tigle de acoperis, pot fi aspri sau netezi, la altele se pot ridica unii pe altii, sau pot avea intre ei straturi de piele elastica. La crocodilieni solzii sunt intariti de placi osoase. Marcajele caracteristice si coloritul animalului este dat de pigmentul de sub solzii acestuia.
• La anumite familii de serpi, de exemplu la boa si pitoni membrele posterioare rudimentare sunt putin vizibile, indica o relatie de inrudire dintre soparle si serpi.
• Serpii si cele mai multe specii de soparle isi scot limba afara pentru a capta moleculele olfactive din aer. In momentul cand limba este retrasa in gura moleculele ajung pe organul lui Jacobson si astfel mirosul este analizat.
• In general reptilele au o cavitate timpanica plina cu aer care este inchisa la exterior cu un timpan si partea ei interna este in legatura cu trompa lui Eustache. Doar la unele specii de reptile si la serpi nu exista ureche mijlocie si nici deschiderea auditiva externa, la ele sunetele sunt transmise prin oasele craniului.
• Reptilele reactioneaza numai la zgomotele care au o anumita legatura cu modul lor de viata (cum este de exemplu fosnetul frunzelor) desi aparatul auditiv le permite o receptie mai larga. Ele nu reactioneaza la sunete de tipul unui fruierat, la vorbire, muzica etc.

  

• Testoasele, crocodilienii si majoritatea soparlelor au cate o pleoapa superioara si una inferioara la fiecare ochi, ambele mobile. De asemenea au un pliu de piele transparent care ofera protectie ochiului acoperindu-l din lateral si in acelasi timp permite animalului sa vada. La unele specii de soparle sau serpi pleoapa inferioara este transparenta si este lipita de cea superioara si formeaza un strat protector, fix si transparent care poarta numele de lentila.
• La reptile comunicarea chimica are un rol principal in comportamentul de curtare in perioada de reproducere. Unele specii emit sunete inainte de imperechere pentru atragerea partenerei sau partenerului, altele se folosesc de etalari vizuale, isi schimba coloritul, se folosesc de pliuri de piele sau de anumite creste specifice.
• Broastele testoase nu au dinti, la ele exista niste placi cornoase ascutite care acopera marginile maxilarelor.
• La serpii veninosi dintii prezinta cate un canal mic sau un sant prin care curge lichidul ce este secretat de glandele veninoase.
• La serpi limba este prelungita, are doua varfuri lungi, filiforme, subtiri si mobile. La crocodili si broastele testoase limba este groasa si scurta. La soparle limba este ovala si plata, iar la anumite specii este bifurcata.
• La reptile creierul este mult mai dezvoltat ca la pesti si amfibieni, dar niciodata nu poate sa ajunga din urma pe cel al pasarilor si mamiferelor. Stratul extern al scoartei cerebrale este mai dezvoltat, la fel si cel al creierului mic, iar maduva spinarii se intinde si pana la varful cozii.
• La reptile insusirile psihice sunt mai dezvoltate ca la amfibieni, dar niciodata nu ajung la nivelul celor de la animalele cu sange cald. Prin dresaj s-a dovedit ca si broastele testoase au capacitatea de a memora, ele acumuleaza experienta si-si recunosc ingrijitorii cand sunt crescute in captivitate.
• Anumite specii de reptile sunt mute. Crocodilii, soparlele nocturne, geckonidele si soparlele gulerate emit sunete foarte puternice. Serpii si unele specii de soparle sasaie, broastele testoase pufaie si suiera.