Strutul (Struthio camelus) este cea mai mare pasare nezburatoare din lume si traieste in savanele si pajistile din Africa de Sud. Acesta a fost introdus si pe continentul Australiei. Strutul este membru al familiei Ratite, care inseamna pasari ce nu pot zbura. Masculul strut se numeste cocos, iar femela se numeste gaina. Un grup de struti se numeste card.
Struțul (Struthio camelus), cea mai mare pasăre din lume, este o creatură fascinantă ce trăiește în savanele și zonele semideșertice ale Africii de Sud. Deși nu poate zbura, struțul este renumit pentru viteza impresionantă de alergare și adaptările sale la mediul aspru. În acest articol vei descoperi o serie de curiozități despre această pasăre uimitoare, de la modul în care își reglează temperatura corporală până la dieta sa variată și comportamentele sociale complexe.
Caracteristicile fizice ale struțului
Un strut poate ajunge sa masoare intre 1.7 si 2.8 metri inaltime si poate cantari intre 130 si 150 kilograme. Desi nu pot zbura, strutii au niste aripi mici acoperite cu pene stufoase. Aripile sunt prea mici pentru ca strutul sa poata sa-si ridice greutatea corpului de la pamant, acestea insa fiind folosite drept carme atunci cand pasarea fuge si vrea sa schimbe directia. Strutul are gatul lung si golas, ciocul lat si plat, cu varful rotunjit, si ochii mari.
Picioarele sale sunt lungi si golase, foarte puternice, care se termina cu 2 gheare ascutite pe care le folosesc sa se apere. Muschii picioarelor sunt foarte masivi, ajuta strutul sa dea o lovitura puternica ce poate rani serios sau chiar omori un atacator. Totusi acesta nu poate lovi cu piciorul decat in fata. Picioarele unui strut il ajuta sa alerge cu viteza de peste 65 kilometri pe ora.
Masculul are penele de culoare neagra cu varfurile aripilor de culoare alba, iar femela si puii au penele de culoare maronie care ajuta la camuflare. In conditiile aspre din desert, unde temperaturile pot ajunge la 48 de grade Celsius, corpul strutilor este construit sa mentina o temperatura cu 7 grade mai putin. Daca temperatura unui strut creste mai mare de-atat, chimia interna a corpului sau este intrerupta.
Adaptările fiziologice ale struțului la mediul deșertic
Deci strutul se foloseste de anatomie, fiziologie si comportament pentru a se racori. Strutul are si vederea si auzul foarte bune, si poate simti pradatorii de la distanta. Strutii prefera sa traiasca in savane, pajisti, stufarisuri si zone semidesertice. Strutii iubesc apa si se balacesc in ea de cate ori au ocazia. Sunt de asemenea si foarte buni inotatori.
Dieta și comportamentul alimentar al struțului
Strutul este omnivor si mananca aproape orice gaseste. Dieta lor variaza de la seminte si plante la soparle si broaste. Acestia nu au dinti, de aceea de multe ori inghit si pietricele odata cu mancarea pentru a ajuta digestia in gusa. Intestinul strutului are 14 metri, pentru ca acesta sa poata obtine cat mai mult de la hrana pe care o ingereaza. Pot sta fara apa timp de cateva zile, supravietuind cu lichidele luate din plante. De asemenea, sunt capabili sa produca apa in interiorul propriului organism.
Comportamentul social și viața în grup a struților
Strutii au un stil de viata nomadic si sunt mai degraba diurni, activi de dimineata pana seara. Acestia traiesc in grupuri de cate 50 de indivizi, masculii fiind foarte teritoriali si agresivi cand vine vorba sa-si apere teritoriul. In realitate strutii nu-si ascund capul in nisip. Cand un strut este amenintat acesta se intinde pe pamant pentru a nu fi zarit prea bine, sau fuge. Daca este prins, strutul isi loveste atacatorul cu picioarele sale puternice.
Strutul isi poate folosi si postura corpului pentru a intimida un rival sau pentru a alunga un pradator, acesta zburlindu-si aripile si scotand un suierat puternic. Strutii sunt construiti pentru viteza, de aceea cel mai adesea vor scapa de pericol prin fuga. Pradatorii lor sunt in special leii, leoparzii si hienele. Strutii pot scoate o multime de sunete diferite printre care: fluieraturi, suieraturi, horcaieli.
In timpul sezonului de imperechere, din martie pana in aprilie, masculii se lupta intre ei pentru haremuri de 2 pana la 7 femele cu care sa se imperecheze. Acestia isi apara teritoriul patruland, mergand tantos si scotand sunete ca niste bubuituri. Acestia isi umfla si gaturile din acealsi motiv. Dupa imperechere, mai multe femele din aceeasi zona isi depoziteaza ouale in cuiburi comune, care au fost sapate de mascul.
Numai femela alfa si masculul vor cloci ouale, pe rand. Femela va sta pe oua in timpul zilei, iar masculul in timpul noptii. Oul de strut are in jur de 16 centimetri lungime, cantareste 1.3 kilograme, este lucios si are culoarea crem. Ouale strutilor sunt cele mai mare oua de pasare. Dupa 6 saptamani, puii ies din oua. De obicei un cuib are pana la 40 de oua, iar uneori strutul fura puii altora pentru a-si mari numarul.
Masculul este ingrijitorul principal, puii invatand imediat sa se tina dupa acesta. Masculul isi invata puii sa se hraneasca, protejandu-i in acest timp de pradatori si ferindu-i de soare cu aripile sale.
In primul an, puii de strut cresc in jur de 25 de centimetri pe luna. Strutii ating maturitatea sexuala la varsta de 2-4 ani, femelele insa atingand maturitatea sexuala cu 6 luni mai devreme decat masculii. Durata medie de viata a strutului este de 50 de ani, insa acesta poate trai si pana la 75 de ani.
Strutii sunt crescuti in ferme in unele zone ale Africii, pentru carne si piele. Desi numarul lor a scazut dramatic in ultimii 200 de ani, ei inca sunt clasificati ca nefiind in pericol de disparitie. Astazi exista in jur de 2 milioane de struti in toata lumea.
Sistemul de reproducere și îngrijirea puilor la struți
Struțul are un sistem de reproducere unic și interesant. Masculii sunt foarte teritoriali în sezonul de împerechere, iar aceștia își construiesc cuiburi adânci în nisip, în care mai multe femele depun ouă. Fiecare femelă poate depune între 7 și 10 ouă, iar un ou de struț este cel mai mare ou din lume, cântărind aproximativ 1,5 kilograme și având o coajă foarte groasă.
Masculul și femela dominantă se ocupă de clocirea ouălor, alternând între ei, iar perioada de incubație durează aproximativ 42 de zile. După ce puii ies din ouă, aceștia sunt capabili să meargă și să se hrănească singuri la câteva zile după naștere, dar rămân sub protecția părinților pentru a se apăra de prădători. Puii de struț cresc foarte repede, ajungând la 1,2 metri înălțime în primele 6 luni de viață.