Urangutanul se imparte in doua specii, care sunt cunoscute pentru bratele lor lungi, parul maroniu-roscat si inteligenta lor. Acest animal este nativ din Malaezia si Indonezia, iar astazi mai poate fi intalnit doar in padurile tropicale de pe insulele Borneo si Sumatra. Au fost gasite fosile de urangutan si in Vietnam, insula Java si China.
Habitatul și distribuția urangutanului
Urangutanul este unul dintre cele mai fascinante mamifere din lume, cunoscut pentru inteligența sa și abilitatea de a trăi în pădurile tropicale dense ale insulelor Borneo și Sumatra. Acești „oameni ai pădurii”, cum sunt numiți în limba indoneziană, au un stil de viață arboreal, petrecându-și aproape întreaga viață în copaci. Cu un comportament social distinct și o dietă bazată în principal pe fructe, urangutanii sunt printre cele mai interesante primate, dar se confruntă cu mari pericole din cauza distrugerii habitatului lor.
Cele doua specii de urangutan sunt ultimele specii din genul Pongo, care au supravietuit pana in ziua de azi. Numele acestui animal provine din cuvintele din limba indoneziana “orang hutan”, care inseamna “om al padurii”. Urangutanii mai sunt cunoscuti si sub numele de “maimute rosii” sau “batranii padurii”.
Caracteristicile fizice și diferențele dintre specii
Urangutanii sunt cele mai mari mamifere ce traiesc in copaci. Masculul urangutan are inaltimea de aproximativ 1,2-1,5 metri, si cantareste intre 45 si 113 kilograme. Femela are intre 90 de centimetri si 1 metru inaltime, si cantareste intre 27 si 49 de kilograme. Masculul adult poate fi usor de depistat dupa obrajii carnosi si barba lunga, de culoare mai inchisa decat a urangutanilor tineri.
Urangutanii din Sumatra au parul mai lung si de culoare mai rosiatica decat cei din Borneo. Acestia de asemenea au parul de pe fata mai lung. Masculii isi dezvolta pungile obrajilor si barbiile duble incepand cu varsta de 20 de ani, desi e posibil ca acestea sa nu se intample niciodata la unii masculi.
Comportamentul social și dieta urangutanului
Urangutanii se hranesc in special cu fructe, care insumeaza cam 60 % din dieta lor. Favoritele lor sunt fructele cu pulpa carnoasa si dulce. Acestia mananca de asemenea smochine, frunze tinere, coaja de copac, lastari, seminte, si nu se dau in laturi nici de la a consuma insecte, oua de pasari si chiar mamifere mici.
Urangutanii sunt singurele animale care se hranesc cu anumite plante, printre care specia de plante cataratoare “Strychnos ignatii”, care contine stricnina (o toxina alcaloida). Singurul efect pe care il are aceasta planta asupra unui urangutan este ca il face sa saliveze mai mult decat ar fi normal.
Aceste animale traiesc in special in paduri tropicale, insa pot trai si in paduri aflate la altitudini mai mari sau in apropierea mlastinilor. Acestia dorm in copaci si se deplaseaza din copac in copac in cautarea hranei. Acestia de obicei stau agatati de crengile de jos sau din mijloc ale copacilor.
Dintre toate marile maimute, urangutanii sunt cei care isi petrec cel mai mult timp in copaci, aproape toata viata. In fiecare noapte, acestia isi construiesc cuiburi din crengi si frunze, in care dorm. Acestia sunt mai solitari decat alte maimute, masculii si femelele intalnindu-se doar atunci cand vor sa se imperecheze. Masculii si femelele sunt solitare, insa femelele traiesc impreuna cu puii lor pana cand acestia ating varsta adolescentei.
Urangutanii sunt animale diurne. Acestia sunt foarte buni cataratori si isi petrec mare parte din timp lenevind agatati de crengile copacilor. Bratele lor sunt foarte lungi, acestea ajungand pana la gleznele lor. Un urangutan isi foloseste bratele pentru a-si distribui greutatea in timp ce se deplaseaza de pe o creanga pe alta. In rarele momente cand se dau jos pe pamant, urangutanii se deplaseaza mergand pe toate cele 4 labe.
Pe masura ce imbatranesc, urangutanii isi petrec tot mai mult timp pe pamant, datorita faptului ca in copaci nu se mai pot misca cu atat de multa indemanare din cauza greutatii tot mai mare a corpului lor. Pentru a indeparta alti masculii, urangutanii misca crengile copacului in care sunt si scot urlaturi puternice.
Sacii de aer din gat, care se extind pana in zona umerilor si a sub-bratelor, fac ca aceste urlete sa se auda pana la 1 kilometru distanta. Un urlet poate dura intre 1 si 3 minute. De obicei daca doi masculi adulti se intalnesc, se ignora unul pe altul, insa uneori pot izbucni lupte foarte violente si zgomotoase intre acestia.
In salbaticie, femela urangutan se poate imperechea odata cu varsta de 9 sau 12 ani, iar gestatia dureaza in jur de 244 de zile. De obicei femela urangutan naste un singur pui, insa aceasta poate avea si doi. Puiul sta alaturi de mama pana cand atinge varsta de 6 sau 7 ani. In captivitate, femelele pot naste pui si incepand cu varsta de 7 ani.
O femela naste pui doar o data la 8 ani. Femela isi cara puiul in brate pana cand acesta are varsta de 1 an jumatate, dupa care puiul se poate catara singur. Tinerii urangutani au in jurul ochilor niste cercuri de culoare alba, ca niste ochelari, care pe masura ce inainteaza in varsta se inchid la culoare. In salbaticie urangutanii pot trai intre 45 si 50 de ani.
Pericolele cu care se confruntă urangutanii în sălbăticie
Din cauza despaduririlor intense din zonele in care traiesc si a transformarii terenurilor in plantatii de palmieri, urangutanii sunt in pericol de disparitie. Numarul urangutanilor din Sumatra scade cu 1000 de exemplare pe an, astazi existand numai 7000-9000 de urangutani din Sumatra in lume.
Această distrugere a habitatului îi obligă pe urangutani să se deplaseze către zone mai puțin sigure, unde riscă să intre în conflict cu oamenii sau să fie vânați ilegal.
Stilul de viață arboreal al urangutanului
Urangutanii sunt printre cele mai arboricole primate mari, petrecându-și aproape întreaga viață în copaci. Acești maimuțoi solitari își construiesc cuiburi elaborate din crengi și frunze în fiecare noapte pentru a dormi în siguranță. Bratele lor lungi, care ajung până la glezne, le permit să se deplaseze cu ușurință printre crengile copacilor, utilizând o mișcare cunoscută sub numele de „brațonare”. Pe sol, urangutanii se deplasează pe toate cele patru membre, însă preferă să stea cât mai mult în copaci, unde se simt în siguranță.
