Home Animale Lufengosaurus: uriașul prosauropod din Jurasicul Chinei

Lufengosaurus: uriașul prosauropod din Jurasicul Chinei

0

Lufengosaurus, un prosauropod gigant descoperit în China, reprezintă unul dintre cele mai fascinante mistere ale perioadei Jurasicului inferior.

Fosilele Lufengosaurusului și descoperirea lor

Dinozaurul Lufengosaurus era unul dintre cele mai cunoscute prosauropode, dimensiunea sa se putea compara cu cea a unui elefant. Era un erbivor lacom care rontaia cu placere frunzele de pe ramurile inalte ale copacilor, dar si vegetatia mai tare a coniferelor. A trait in era Mezozoica, in perioada Jurasicului inferior, cu aproximativ 200 de milioane de ani in urma.

Avand in vedere perioada atat de indepartata in care acest animal preistoric a populat tinuturile asiatice, se intelege de ce descoperirea sa a fost atat de importanta pentru cercetatori. Ramasitele sale fosile au fost gasite in urma sapaturilor facute in diferite parti ale Chinei, iar descrierea sa ca specie a fost facuta in anul 1741 de catre paleontologul chinez Chung Young.

Sunt clasate doua specii ale acestui dinozaur: Lufengosaurus huenei (denumita in onoarea paleontologului german Friedrich von Huene – care a descris un numar impresionant de dinozauri) si Lufengosaurus magnus (mult mai impresionanta ca aspect decat cealalta specie).

Inainte de aparitia prosauropodelor existau dinozauri erbivori cu lungimea ce nu depasea pe cea a unui caine de talie mare, insa 50 de milioane de ani mai tarziu au urmat dinozauri care intreceau ca marime dimensiunea unui prosauropod de trei sau chiar patru ori. In cazul de fata paleontologii au estimat lungimea unui Lufengosaurus adult ca fiind de 6 m si greutatea de 2,5 tone.

Caracteristicile fizice ale Lufengosaurusului

Scheletul acestui dinozaur descoperit in China se asemana foarte mult cu cel al unui altui prosauropod numit Plateosaurus – care era tot erbivor, insa era mai mare, ajungea la greutatea de 4 tone si lungimea de 8 m. Falcile unui Lufengosaurus erau inzestrate cu dinti mici cu margini foarte taioase care reuseau sa rupa si vegetatia cea mai tare. Membrele anterioare erau lungi, terminate cu degete puternice si gheare ascutite ce puteau sa raneasca orice inamic, dar foloseau si la taierea frunzelor de pe ramurile copacilor, sau la tragerea trunchiurilor si smulgerea scoartei.

Dinozaurul Lufengosaurus

Membrele posterioare erau mai mici si mai robuste, sustineau cu usurinta intreaga greutate a dinozaurului si ii permiteau sa se ridice biped sprijinindu-se pe coada lunga si puternica, ca un al treilea picior, astfel incat sa ajunga la coroanele inalte ale arborilor. Traia in zonele cu arbusti iar hrana sa era formata atat din frunzele, scoarta si mugurii copacilor, cat si din plantele de la nivelul solului.

Craniul acestui animal arata clar ca avea un cap mic si turtit, sustinut de un gat lung si flexibil. Unii cercetatori au emis ipoteza ca ar fi fost carnivor analizand dintii sai foarte ascutiti, cu margini zimtate, insa altii au concluzionat in cele din urma ca era omnivor si doar o mica parte credeau in ideea ca ar fi fost numai erbivor.

Dieta și comportamentul alimentar

De asemenea, a fost sustinuta ideea ca fiind foarte lacom, dinozaurul avea obiceiul sa inghita vegetatia nemestecata si sa foloseasca pietrele stomacale (gastrolitii) pentru a-si usura digestia, la fel ca si dinozaurul Massospondylus care a trait pe teritoriul unde astazi se afla Africa si care se asemana foarte mult ca aspect si mod de viata cu acesta.

Dinozaurul Lufengosaurus face parte din ordinul Saurischia, familia Massospondylidae.

Impactul schimbărilor climatice pe durata vieții Lufengosaurusului

Studiile recente de paleoclimatologie sugerează că schimbările climatice din Jurasicul inferior au influențat direct disponibilitatea resurselor alimentare pentru Lufengosaurus, determinând migrații sezoniere neobișnuite pentru acesta. Aceste schimbări au jucat un rol crucial în evoluția dietei și comportamentului său, precum și în distribuția geografică a speciei. Fosilele descoperite în diverse straturi geologice indică adaptări morfologice care corespund acestor schimbări climatice, oferind o fereastră spre complexitatea ecosistemelor din acea perioadă.

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Exit mobile version