In anul 1993, in Dakota de Sud, paleontologii americani au descoperit inima fosilizata a unui dinozaur erbivor – Thescelosaurus neglectus – care a trait cu 65 de milioane de ani in urma, in era Mezozoica, in perioada Cretacicului superior. Aceasta a fost considerata o descoperire foarte importanta deoarece se stie ca doar dintii si oasele reusesc sa se pastreze prin fosilizare.
Descoperiri paleontologice importante legate de Thescelosaurus
Acest dinozaur a devenit cunoscut în special datorită descoperirii remarcabile din 1993, când paleontologii au găsit o inimă fosilizată în Dakota de Sud.
Primele ramasite fosile ale acestei specii de dizonazuri au fost descoperite in anul 1890, in Wyoming, de catre paleontologul Hatcher John Bell. Mai tarziu in anul 1913 a fost reintregit scheletul unui Thescelosaurus si descris in detaliu de catre paleontologul Charles W. Gilmore – acesta i-a dat si numele cunoscut in prezent.
Caracteristicile fizice ale dinozaurului Thescelosaurus
Acest dinozaur era erbivor, traia in zone cu paduri si se hranea cu plante, avea lungimea corpului de aproximativ 2,5-4 m si greutatea de 250-300 kg. Inima sa arata ca o piatra de marimea unui pepene, avea patru cavitati, semana cu inima mamiferelor si a pasarilor din zilele noastre, si nu cu cea a reptilelor.
S-ar parea ca acest dinozaur avea un sistem respirator si circulator bine diferentiate, care permiteau dezvoltarea unui metabolism mai intens decat la animalele cu sange rece.
Avea membrele posterioare mai lungi si mai musculoase, iar cele anterioare mult mai mici, fapt ce arata ca era un animal bipet, ideea ca se deplasa pe toate cele patru membre este destul de incerta.
Capul sau era destul de mic, cu botul ascutit, dintii incisivi de pe maxilarul superior erau ascutiti, iar cei din spate erau tociti. Ochii erau mari, narile mici, iar gatul destul de scurt si subtire. Coada era lunga si robusta, mai groasa la baza si ascutita la varf, il ajuta in mentinerea echilibrului.
Cand se simtea in pericol alerga, desi nu atingea o viteza foarte mare, se apara impotriva dinozaurilor pradatori cu placile osoase ce erau rapandite pe tot corpul.
Dinozaurul Thescelosaurus face parte din ordinul Ornithischia si familia Thescelosauridae.
Descoperirea unei inimi fosilizate și importanța acesteia
În anul 1993, paleontologii au făcut o descoperire incredibilă în Dakota de Sud – o inimă fosilizată aparținând unui Thescelosaurus. Această descoperire a revoluționat modul în care oamenii de știință înțeleg fiziologia dinozaurilor, deoarece structura inimii era mult mai complexă decât se credea anterior.
Inima avea patru cavități, similar cu cea a mamiferelor și păsărilor moderne, sugerând un sistem circulator avansat. Aceasta a fost o dovadă clară că Thescelosaurus ar fi avut un metabolism mai activ, comparabil cu al animalelor cu sânge cald, și nu cu cel al reptilelor cu sânge rece.
În plus, acest tip de inimă ar fi permis dinozaurului să fie mai agil și să își susțină activitățile intense, precum fuga de prădători. Studiul fosilei a deschis noi direcții de cercetare privind evoluția sistemului circulator la dinozauri și la strămoșii păsărilor moderne, schimbând perspectivele asupra fiziologiei și stilului de viață al acestor creaturi preistorice.
