Echinocţiul de primăvară 2025, care marchează începutul primăverii astronomice, în emisfera nordică, şi al toamanei, în emisfera sudică, va avea loc la data de 20 martie, ora 11:01. Este momentul în care durata zilei este aproximativ egală cu cea a nopții peste tot pe Pământ, pentru că Soarele, în mişcarea sa aparentă, pe boltă, se află pe ecuatorul ceresc.
Începând cu această dată, ziua va fi în creştere continuă, până la solstiţiul de vară (21 iunie, ziua cea mai lungă – 15 h 32 m și noaptea cea mai scurtă – 8h 28 m). Trecerea la ora de vară se va face în noaptea de sâmbătă, 29 martie, spre duminică, 30 martie, când ceasurile se vor da cu o oră înainte (ora 3:00 devenind ora 4:00), până în ultima duminică a lunii octombrie. Chiar dacă, încă din 2019, s-a propus, la nivelul Comisiei Europene, ca fiecare ţară să decidă dacă menţine sau nu permanent ora de vară, se pare că nici până la acest moment nu s-a ajuns, la noi, la vreun rezultat concret.
Echinocţiul de primăvară – caracteristici
Echinocţiul de primăvară este un fenomen astronomic, care are loc datorită înclinării axei Pământului și mișcării sale de revoluție în jurul Soarelui. Planeta noastră are o înclinare axială de aproximativ 23,5°, ceea ce face ca diferite părți ale globului să primească lumina solară în mod diferit, de-a lungul anului. Cu toate acestea, în momentul echinocțiului, axa Pământului este perfect perpendiculară pe direcția razelor solare, ceea ce înseamnă că lumina Soarelui cade în mod egal pe ambele emisfere.
Cuvântul “echinocțiu” provine din latinescul “aequinoctium”, format din “aequus” (egal) și “nox, noctis” (noapte), indicând faptul că durata zilei și a nopții sunt aproape identice la ecuator. Totuși, datorită refracției atmosferice și a faptului că Soarele nu este un punct luminos, ci un disc, ziua este ușor mai lungă decât noaptea.
În timpul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, ceea ce face ca acesta să răsară și să apună în punctele cardinale exacte (est și vest). După echinocțiul de primăvară, zilele devin mai lungi și temperaturile cresc, în emisfera nordică, marcând tranziția spre sezonul cald. În această zi, întreaga planetă primește o cantitate aproape egală de lumină solară, ceea ce are efecte asupra climatului și ecosistemelor.
Alte fenomene astronomice care au loc în preajma echinocţiului de primăvară
În jurul echinocțiului de primăvară 2025, se vor produce şi alte fenomene astronomice notabile, la care putem să fim atenţi, pentru a înţelege şi a ne bucura de spectacolul astral.
- La 23 martie, puţin după echinocţiul de primăvară, inelele planetei Saturn vor deveni invizibile din cauza alinierii perfecte dintre Pământ, Saturn și Soare. Acest fenomen, numit “traversarea planului inelelor”, are loc aproximativ o dată la 15 ani și durează câteva zile.
- La data de 22 martie, Venus se află la cea mai mică depărtare de Pământ, la 41,8 miliarde kilometri, iar Jupiter se va putea vedea, până după miezul nopţii, ca o stea foarte strălucitoare, înspre est.
- Foarte vizibile pe cerul nopţii, îndată după ce se lasă seara, vor fi, în aceste zile, şi Constelaţia Orion (prin mijlocul căreia trece ecuatorul ceresc) şi Sirius, cea mai strălucitoare stea, graţie proximităţii faţă de Pământ (şi aşa va rămâne cel puţin pentru următorii 200 000 de ani, spun astronomii).
- Spectacolul nopţilor din martie va fi completat de “Triunghiul de primăvară” – un asterism (grup de stele care formează un model recognoscibil pe cer), un reper excelent pentru observatorii amatori, care vor să recunoască cerul primăverii. Cele trei stele care alcătuiesc “triunghiul de primăvară” sunt: Arcturus (din constelația Boarul – Boötes), a patra cea mai luminoasă stea de pe cerul nocturn și un gigant portocaliu, situat la aproximativ 37 de ani-lumină de Pământ, Spica (din constelația Fecioara – Virgo), cea mai strălucitoare stea (albăstruie) din Fecioară, un sistem stelar dublu aflat la 250 de ani-lumină distanță, Regulus (din constelația Leul – Leo), situată la 79 de ani-lumină distanță .
“Triunghiul de primăvară” poate fi luat ca reper pentru găsirea altor corpuri cerești, precum roiuri stelare sau galaxii.
Echinocţiul de primăvară şi data Paştelui
Data Paștelui este stabilită în funcție de echinocțiul de primăvară și de fazele Lunii, conform unei reguli instituite la Sinodul de la Niceea, din anul 325. Această regulă spune că Paștele creștin se sărbătorește în prima duminică de după prima Lună Plină care urmează echinocțiului de primăvară.
Echinocțiul de primăvară este considerat, din punct de vedere ecleziastic, ca având loc fix pe 21 martie, chiar dacă, din punct de vedere astronomic, data exactă poate varia ușor. După această dată, se determină prima Lună Plină. Prima duminică după această Lună Plină este ziua Paștelui.
Deși Bisericile Ortodoxe şi Bisericile Catolice urmează, ambele, regula de mai sus, există o diferență în calendarul folosit pentru calcul – Biserica Catolică și majoritatea bisericilor protestante folosesc calendarul gregorian (calendarul oficial internațional). Biserica Ortodoxă folosește calendarul iulian (pe stil vechi) pentru stabilirea datei Paștelui, ceea ce duce de obicei la o diferență de 1 până la 5 săptămâni între datele celor două sărbători.
Pe lângă regula de bază, Paștele ortodox nu trebuie să coincidă cu Paștele evreiesc (Pesah). Dacă se întâmplă ca data calculată conform regulii principale să coincidă cu Pesah, atunci Paștele Ortodox este amânat cu o săptămână.
Data Paștelui variază de la an la an, dar întotdeauna este legată de echinocțiul de primăvară și de ciclurile lunare. Această metodă de calcul a fost stabilită pentru a păstra simbolismul Învierii lui Iisus, eveniment biblic care, conform Scripturii, a avut loc în apropierea sărbătorii evreiești de Pesah. Anul acesta, 2025, Paștele Ortodox şi Pastele Catolic vor fi în aceeaşi zi (aşa cum s-a întâmplat, cel mai recent, în 2017).
Semnificații culturale ale Echinocţiului de primăvară, tradiţii, sărbători, in diverse părţi ale lumii
Echinocțiul de primăvară are o semnificație profundă în numeroase culturi din întreaga lume, fiind asociat cu reînnoirea, fertilitatea și echilibrul dintre lumină și întuneric, cu începutul unui nou ciclu de viață. Iată câteva tradiții și sărbători importante, legate de acest moment astronomic:
- În Iran, Asia Centrală, Caucaz, Orientul Mijlociu, sărbătoarea “Nowruz” (“Noua Zi”) marchează “Anul Nou Persan”, celebrat de peste 3000 de ani, cu rădăcini în zoroastrism, un moment de reînnoire a naturii și a sufletului. Oamenii pregătesc o masă ceremonială, numită “Haft-Seen”, cu 7 obiecte simbolice care încep cu litera “S”, în persană (ex.: măr, usturoi, oțet, grâu încolțit etc.).
- Civilizațiile antice, precum mayașii si egiptenii, aveau construcții aliniate special pentru a marca acest eveniment (de exemplu, piramida Kukulcán, din Chichén Itzá).
- Holi – Festivalul Culorilor (India, Nepal), o sărbătoare a bucuriei, iubirii și reînnoirii, celebrată prin aruncarea de pulberi colorate, dans, muzică și ospăț, simbolizând victoria binelui asupra răului (legată de legenda demonului Holika și a zeului Vishnu).
- Ostara – Sărbătoarea Păgână a Primăverii (Wicca), inspirată din tradițiile germanice precreștine. Zeița germanică a primăverii, Eostre, este asociată, in legende, cu iepurii și ouăle, simboluri ale fertilității. De aici provin unele dintre tradițiile moderne de Paște, cum ar fi vopsirea ouălor și iepurașul pascal.
- Ziua Mamei Pământ (pentru nativii americani) – Triburile indigene din America de Nord sărbătoresc, prin dansuri sacre, cântece și ceremonii de purificare, echinocțiul de primăvară, ca pe un moment de mulțumire adus Pământului, pentru fertilitate și viață.
- Festivalul Balcoanelor cu Flori (Spania, Cordoba) – în sudul Spaniei, echinocțiul de primăvară marchează începutul festivalului “Los Patios de Córdoba”, când locuitorii își decorează curțile interioare cu flori și plante parfumate, o tradiție moștenită din perioada maură, celebrând reînnoirea și fertilitatea naturii.
Tradiţii româneşti, legate de echinocţiul de primăvară
Ca şi în alte culturi, şi la noi, echinocţiul de primăvară se leagă de celebrarea luminii, a Soarelui, de începutul unui nou an agricol, de ritualuri de purificare.
În multe regiuni ale ţării, în timpurile vechi (mai puţin în zilele noastre), se obişnuia ca ziua echinocţiului să fie marcată de focurile ritualice (“Focurile Sfinţilor”), prin care oamenii îşi curăţau grădinile, livezile şi ogoarele, atrăgând, în acelaşi timp, puterea soarelui. Uşile caselor erau larg deschise, iar copiii băteau ritualic pământul, pentru a alunga frigul şi întunericul.
Chiar dacă tradiţiile s-au mai pierdut, zilele din preajma echinocţiului de primăvară ne amintesc, în fiecare an, că “viaţa stă în faţa noastră ca o primăvară eternă, cu haine noi şi strălucitoare” (Carl Friedrich Gauss), că este timpul pentru planuri noi, în acest moment de echilibru între ce a fost şi ce va fi.
20 Martie – Ziua Internațională a Povestirii
Ziua Internațională a Povestirii (World Storytelling Day) este sărbătorită anual la data de 20 martie (în ziua sau în preajma echinocţiului de primăvară). Această zi a fost inițiată în Suedia, la începutul anilor 1990, sub denumirea de “Alla Berättares Dag” (Ziua Tuturor Povestitorilor). Evenimentul s-a extins treptat în alte țări nordice și, începând cu anul 2001, a devenit o sărbătoare internațională.
Alegerea acestei date pentru “ Ziua Internațională a Povestirii” nu este întâmplătoare – pe de o parte, echinocțiul este un fenomen care are semnificații culturale și spirituale în multe culturi, iar pe de alta, povestirea este văzută ca o punte între generații și culturi, iar această zi simbolică subliniază unitatea și diversitatea povestitorilor din întreaga lume.
În plus, fiind un eveniment global, această dată permite sărbătorirea în ambele emisfere, deoarece în emisfera nordică este echinocțiul de primăvară, iar în cea sudică – cel de toamnă, ceea ce reflectă ideea de ciclicitate și continuitate a poveștilor. Se celebrează astfel nu numai rolul şi rostul povestirii, ci și conexiunea profundă dintre oameni și ritmurile naturii.
În fiecare an, evenimentul are o temă diferită, care ghidează poveștile spuse de participanți din întreaga lume. Anul acesta, în 2025, tema aleasă de către povestitorii de pretutindeni, folosind ListServe WSD și grupul Facebook, este “Apă adâncă”.
