Egreta mare (Ardea alba), cea mai impunătoare pasăre din familia stârcilor din Europa

Egreta mare (Ardea alba) este cea mai impunătoare pasăre din familia stârcilor, fiind răspândită pe toate continentele, dar prezentă în mod special în Europa și emisfera sudică. În România, această specie poate fi observată în Delta Dunării, unde trăiește în zonele umede cu ape întinse și vegetație bogată.

Cu o lungime de până la 1 metru și o anvergură a aripilor care poate ajunge la 170 cm, egreta mare este ușor de recunoscut datorită penajului său alb strălucitor și comportamentului său de vânătoare solitară sau în grupuri mici. Acest stârc impresionant joacă un rol important în ecosistemele acvatice, contribuind la echilibrul ecologic.

Habitatul preferat al egretelor mari: zone umede și lacuri din Europa

Egreta mare (Ardea alba) face parte din familia starcilor Ardeidae, fiind cea mai mare pasare dintre toti starcii prezenti in Europa. Este raspandita pe toate continentele, dar in special in emisfera sudica. Apare in toata Europa, pe lacurile din Austria, Ungaria, Franta, mai putin in Europa Centrala. In Romania poate fi vazuta in Delta Dunarii.

Caracteristicile fizice ale egretelor mari: penaj alb și anvergură impresionantă

Penajul este uniform alb, irisul galben, picioarele de culoare neagra. In zbor isi tine gatul indoit spre umeri, ca un batlan. Femela este un pic mai mica decat masculul, dar penajul lor este asemanator. Pasarile tinere au ciocul si picioarele putin mai deschise la culoare. Are o lungime de 80-104 cm, deschiderea aripilor de 140-170 cm, greutatea ajunge pana la 1,5 kg.

Locurile preferate ale acestei pasari sunt zonele umede impadurite, suprafetele mari cu apa, campurile de orez, sau cele inundate. Isi construieste cuibul in copaci sau stufaris. Se hraneste cu vertrebrate acvatice si terestre, insecte, pesti, crustacee mici, dar si mamifere mici (soareci, scorpii), reptile (serpi, soparle) si pasari mici.

Comportamentul alimentar și tehnicile de vânătoare ale egretelor mari

Pescuieste, mergand lent cu picoarele prin apa, sau sta in asteptarea unui peste, in momentul cand il vede, il strapunge si il prinde repede cu ciocul. Vaneaza singura sau in grupuri mici. Noaptea sta pe copaci. Sunetele pe care le scoate sunt un fel de ,,corr-corr” puternic si scurt. In caz de pericol, sunetele de avertizare sunt un carait grav. In momentul cand trebuie sa-si apere teritoriul, aceste pasari devin agresive.

Reproducerea egretelor mari: perechi și cuibărit în stuf sau copaci

In perioada imperecherii, egreta mare isi impodobeste partea din spate cu pene si puf, iar ciocul devine portocaliu. Dupa ce s-a format perechea, ambele pasari construiesc cuibul. Apoi, femela depune 4-5 oua albastru-verzui, care sunt clocite de ambii parteneri. Dupa 24 de zile, ies puii care sunt hraniti de parinti, iar dupa cca. 35-40 de zile ei fac primul zbor. Puii ajung la maturitate abia dupa 2-3 ani.

Egreta mare are dusmani multi: ratonii, bufnitele si soimii ii mananca ouale si puii, iar coiotii si soimii ataca adultii.

Aceasta pasare nu se vaneaza, este protejata prin lege.

Importanța ecologică a egretelor mari și rolul lor în ecosistemele acvatice

Egreta mare joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecologic al zonelor umede. Ca prădător de top, această specie controlează populațiile de pești mici, amfibieni și alte vertebrate acvatice, prevenind supraînmulțirea acestora.

De asemenea, egretele mari contribuie la sănătatea generală a ecosistemelor acvatice prin redistribuirea nutrienților și participarea la ciclul natural de reciclare a substanțelor organice.

Din păcate, egretele mari sunt vulnerabile la pierderea habitatelor, din cauza extinderii activităților agricole și a poluării, motiv pentru care protejarea zonelor umede devine esențială pentru supraviețuirea acestei specii.

Va prezentam un video cu egreta mare: