Nascuta intr-o tara musulmana, intr-o lume a barbatilor, Benazir Bhutto a devenit una dintre cele mai reprezentative figuri politice ale Pakistanului, fiind un simbol al democratiei. S-a nascut pe 21 iulie in anul 1953, in provincia Sindh si a fost membra unei familii bogate si de prestigiu din Pakistan, care a jucat un rol major in politica tarii, fiind, din cauza pozitiei importante pe care o detinea, mereu in centrul atentiei. Este fiica lui Zulfikar Ali Bhutto, care a ocupat functie de prim-ministru la inceputul anilor 1970 si a si a unei iraniene de origine kurda.
Cu toate ca Benazir Bhutto s-a nascut intr-un stat musulman, s-a format in Occident. A studiat la Radcliffe College, in cadrul Universitatii Harvard si a obtinut diploma Magna Cum Laude in Sisteme Guvernamentale Comparative. Nu s-a oprit aici si-a continuat studiile, de aceasta data in Marea Britanie, unde, intre anii 1973- 1977 a studiat Folosofia, Politica si Economia la Colegiul Lady Margaret, dar frecventand si cursuri de Legislatie internationala si Diplomatie la Oxford la Colegiul St. Catherine din Oxford. Nu a intampinat dificultati in a se adapta vietii din Occident, ba dimpotriva, marturiseste ca anii petrecuti la Harvard au fost cei mai fericiti din viata ei.
In perioada in care a fost studenta in Statele Unite ale Americii, Benazir Bhutto a fost membra a fratiei studentesti Phi Beta Kappa. De asemenea, a detinut functia de presedinte la Oxford Union, fiind prima femeie care provinea dintr-o tara musulmana ce detinea o asemenea pozitie. Totodata, stapanea foarte bine limba engleza, aceasta fiind prima ei limba, iar Urdu, limba oficiala a tarii era a doua limba, pe care nu o stapanea la fel de bine ca engleza.
Politica a fost deosebit de importanta pentru Benazir Bhutto, iar perioada de timp petrecuta intr-un stat democrat i-a insuflat principiile democratice, promovand si ea aceasta ideologie politica la intoarcerea in Pakistan. Din nefericire, destinul familiei ei este tragic. Tatal ei, prim ministrul Zulfikar Ali Bhutto a fost executat in anul 1979, familia ei fiind victima presiunilor exercitate de cei aflati la putere. In consecinta, si-a petrecut destul de mult timp, fie la inchisoare, fie sub arest la domiciliu. Sora sa Sanam a fost nevoita sa se mute la Londra, fratii sai Shah Nawaz si Mir Murtaza s-au ascuns in Afghanistan, iar mama acestora a fost si ea inchisa, fiind nevoita sa plece de mai multe ori in Franta.
Respectand si impartasind principiile politice ale tatalui, Benazir Bhutto alege sa ii calce pe urme si sa aduca democratia in Pakistan, chiar cu pretul vietii. Castigand increderea oamenilor atat datorita tatalui ei, cat si pentru imaginea pe care si-o crease prin forte proprii, ea a fost desemnata, in urma sprijinului oferit de familie si de Partidul Poporului din Pakistan, prim-ministru al Pakistanului, in anul 1988, pe cand avea 35 de ani. Devine astfel, prima femeie premier intr-o tara musulmana si unul dintre cei mai tineri politicieni care au ocupat aceasta functie in intreaga lume.
In anul 1990, la doi ani dupa primirea functiei de premier, Benazir Bhutto este inlaturata de la putere, fiind acuzata de coruptie, chiar daca nu a fost o acuzatie oficiala. Cu un an inainte de a deveni premier, se casatoreste cu Asif Ali Zardari, alaturi de care a devenit mama a doua fiice, Bakhtawar si Asifa si a unui fiu Bilawal. In anul 1993 redevine premier, pana in anul 1996, cand este din nou demisa, fiind in continuare acuzata de coruptie. In ciuda acestorn acuzatii, care i-au patat numele, a reusit sa conduca tara fara armata.
Cu toate ca Benazir Bhutto isi dorea sa duca mai departe munca tatalui sai si sa ii razbune moartea, nu si-a putut indeplini misiunea pana la capat. Atat in prima demitere, cat si in a doua, sotul sau a avut un rol important, deoarece a fost acuzat de furtul a milioane de dolari ce apartineau statului, acuzatie care a fost negata de cei doi soti si pe care acuzatorii nu au putut sa o dovedeasca. Cu toate acestea, sotul premierului si-a petrecut 8 ani in inchisoare si a fost eliberat pe cautiune in anul 2004. La 4 ani dupa aceasta, in anul 2008 acesta devine presedinte al Pakistanului.
Incepand cu anul 1996, Benazir Bhutto a trait in exil in Dubai, impreuna cu cei trei copii, iar din 2004, dupa ce sotul sau a fost eliberat, impreuna si cu acesta. In anul 2007 se intoarce in Pakistan, insa in ziua intoarcerii, pe aeroportul International Jinnah au loc doua explozii, in urma carora au murit 136 de oameni, insa din fericire, ea nu s-a aflat printre ei. Fiind indragita de popor si sustinuta in continuare de Partidul Poporului din Pakistan, urma sa candideze in anul 2008 din nou. In anul 2007 insa, viata ei avea sa ia sfarsit, in urma discursului electoral sustinut, este omorata prin focuri de arma.
Cu toate ca Benazir Bhutto se afla intr-o masina blindata, a fost impuscata deoarece s-a ridicat prin trapa masinii pentru a face cu mana multumii, fiind un prilej de care asasinii au profitat. Ranita grav, a murit la cateva ore, pe cand se afla la spital. Moartea ei a fost o adevarata pierdere pentru Pakistan, fiind provocate miscari de strada, prin care oamenii si-au exprimat durerea. Dupa moartea ei, la conducerea Partidului Poporului vine fiul sau, sotul castigand alegerile prezidentiale.
Cu toate ca Benazir Bhutto era constienta de riscul la care se expunea, la intoarcerea in Pakistan dupa cei 8 ani petrecuti in exil, a dat dovada de un curaj extraordinar. Si-a iubit tara si libertatea mai mult decat propria viata, facand parte din categoria oamenilor care au luptat pentru democratie cu viata. Trecuta prin multe greutati, inchisa pentru 8 ani si supravietuind connditiilor grele existente in inchisoare, atat ea, cat si tatal si cei doi frati, au avut morti violente, sfarsind tragic.
In toata viata ei, Benazir Buhtto a fost o sustinatoare a libertatii pana la final, luptand pentru libertatea femeilor si impotriva unei conduceri militare. A reusit sa se impuna intr-o lume musulmana, a barbatilor si sa castige respectul oamenilor din popor, fiind o importanta figura politica, privita de catre oamenii din Pakistan drept o martira. Extrem de curajoasa, s-a luptat pentru drepturile oamenilor, luand atitudine si impotriva avorturilor, iar in anul 1989 a primit acordat „Premiul pentru libertate” din partea federatiei politice internationale „Liberal International”.
Dupa moartea sa, Benazir Buhtto nu a fost uitata de catre oamenii din Pakistan, fiind comemorata in fiecare an cu durere in suflet de catre cei care au vazut-o ca pe o ultima speranta si au iubit-o, fiind unul dintre cei mai valorosi lideri ai lumii.
