Furnicarul (Myrmecophaga Tridactyla): descoperă curiozități și fapte neștiute despre acest mamifer bizar

Furnicarul, unul dintre cele mai bizare animale din regnul mamiferelor, uimește prin înfățișarea și obiceiurile sale neobișnuite. Deși cunoscut pentru dieta sa specializată pe furnici și termite, furnicarul ascunde multe alte trăsături fascinante. Cu o limbă extrem de lungă și lipicioasă și un corp robust acoperit de blană tepoasă, acest mamifer este un supraviețuitor neobișnuit al junglei și savanei. Află mai multe despre aceste creaturi uimitoare și modul lor unic de adaptare la mediul sălbatic.

Anatomia ciudată a furnicarului gigant

Furnicarul este probabil una dintre cele mai bizare specii ca si forma si mod de viata dintre animalele salbatice. In multe cazuri poate provoca simpatie sau, dimpotriva, dizgratie. Si cum nici o specie nu este prezenta intr-o singura varietate, vom porni inainte de toate cu furnicarul gigant.

Numit si Myrmecophaga Tridactyla, acest furnicar este cel mai mare dintre speciile de furnicari din intreaga lume, fiind totodata si singura dintre speciile Myrmecophaga. El traieste in America de Sud si in America Centrala, fiind un animal chiar singuratic, ce prefera habitate diverse, uimind cateodata prin complexitatea lor, aici incluzandu-se cu brio si regiunile pline de iarba sau padurile tropicale si cele de foioase.

Ce stie toata lumea despre furnicar este ca se hraneste cu furnici si cu termite, tocmai de aici ii pleaca si numele, insa ce nu stie toata lumea despre acest ciudatel este ca poate consuma pana la 30.000 de exemplare si toate intr-o singura zi, poate cateodata chiar fara sa se sature. Si ce nu mai stie toata lumea despre ciudatul animal este ca nu are dinti ! Exact ! Este al doilea mamifer, dintre singurele doua specii din lume la care lipseste dantura. La urma urmei putem spune ca nici nu are mare nevoie de ea.

Daca va intrebati care e celalalt animal, ganditi-va bine la Pangolin, o faptura cam la fel de ciudata, care are cam acelasi meniu. Un alt aspect pe care probabil nu-l stie toata lumea despre furnicarul gigant este acela ca el consuma furnicile si termitele cu ajutorul umflaturilor tari de la nivelul gurii, fiind ajutat si de stomacul sau plin de muschi iar pentru a le digera mai bine, inghite voit si cateva pietricele si, de ce nu, putin nisip.

Aspectul fizic si trasaturi ciudate

Aspectul fizic al unui furnicar gigant este imposibil de confundat. El ajunge pana la 1.8 metri inaltime si lungimea sa totala este de 2.4 metri, dintre care 90 de centimetri reprezinta doar partea toracelui iar restul de 1.2 metri este coada.

Greutatea sa variaza de la 29 pana la 65 de kilograme in functie de sexul exemplarului si de varsta acestuia, corpul sau este acoperit de regula cu un par tepos, care se aseamana cu niste paie si care atinge o lungime de pana la 40 de centimetri. Pana ajunge sa fie insa matur, corpul sau este acoperit doar de un par destul de moale.

Culoarea sa este de regula gri sau maro, culoare care predomina corpul, iar la nivelul umarului are o dunga alba cu negru, putin oblica. Furnicarul are simtul mirosului destul de dezvoltat, desi simtul auzului si cel al vazului sunt chiar slabe. Chiar si in detectarea prezentei umane se va folosi tot de miros.

Dieta furnicarului: cum poate consuma 30.000 de furnici zilnic

Denumirea sa stiintifica ar insemna de fapt „mancatorul de furnici cu trei degete”, insa furnicarul nostru are chiar cate cinci degete la fiecare membru. Picioarele sale sunt suficient de puternice si ii folosesc de regula la sapatul in musuroaiele furnicilor dar nu in ultimul rand la aparare personala, la propria protectie fata de eventuali pradatori.

Atunci cand paseste, furnicarul gigant isi protejeaza ghearele, iar acest lucru ii da chiar un aspect comic in momentul mersului. Un lucru stiut de toata lumea ar fi faptul ca pentru capturarea furnicilor, furnicarul se foloseste de limba sa care este prevazuta cu o saliva destul de lipicioasa, dar ceea ce nu toata lumea stie, este ca limba sa ajunge sa aiba o lungime de pana la 60 de centimetri, fiind foarte subtire, de doar 12.5 milimetri.

Comportamentul social și habitatele furnicarului

Si ca sa continuam in aceeasi maniera despre aspecte bizare, mentionam ca furnicarul este si un mic hot de adaposturi, pentru ca el nu obisnuieste sa doarma intr-o locatie fixa, fiind obisnuit sa invadeze vizuinile altor animale, iar in timpul somnului, se acopera singur cu coada sa stufoasa si lunga.

Perioada de gestatie la femele este destul de lunga, chiar pana la 190 de zile, iar dupa aceasta naste un singur pui, micutul ramanand pe langa mama sa pana ce ea va fi din nou purtatoare a unui alt pui. Desi este un excelent inotator, furnicarul gigant prefera locurile uscate, iar in salbaticie este un animal de noapte.

Si asa cum precizam la inceput ca furnicarii sunt de mai multe categorii, incepand sa vorbim despre furnicarul gigant, frumos ar fi sa incheiem cu opusul sau si anume furnicarul pitic, denumit stiintific Cyclopes Didactylus.

Acesta, datorita marimii sale, starneste si simpatie, avand chiar dimensiunile unei veverite, de maxim 40 de centimetri inaltime, centimetri din care doar coada are 18. Blana sa spre deosebire de cea a furnicarului gigant, este moale si pufoasa chiar si la maturitate, iar partea sa dorsala este frumos colorata intr-un roscat viu, partea ventrala fiind de culoare cenusie.

Asemeni opusului sau, furnicarul pitic traieste singur, insa doarme intre crengile copacilor, fara sa fure casa altor animale. Si ca sa ajungem totusi la magicul numar de trei, vom mentiona si furnicarul african, o alta ruda a celor doi, numita si aardvak, care inseamna de fapt porc de pamant, meritandu-si comparatia, avand in vedere ca mai mereu sapa in pamant dupa hrana, consumand si pepeni, din care isi potoleste setea. Iar daca veti avea rabdare sa priviti si cateva imagini, veti observa totusi cat de diferite sunt aceste rude intre ele, dar totusi atat de asemanatoare.

Comportamentul nocturn și adaptările furnicarului la diferite medii

Deși furnicarul gigant este cunoscut pentru preferința sa pentru habitatele uscate, precum savanele și pădurile deschise, el are și o adaptare remarcabilă la viața nocturnă.

Aceste animale tind să fie active pe timp de noapte, în special în regiunile mai calde, când temperaturile din timpul zilei devin prea ridicate. În astfel de condiții, furnicarul își folosește simțul olfactiv extrem de dezvoltat pentru a localiza furnici și termite, evitându-și în același timp prădătorii.

Aceste creaturi sunt de asemenea excelente înotătoare și pot traversa râuri pentru a ajunge la noi surse de hrană sau pentru a evita pericolele. Capacitatea furnicarului de a supraviețui în medii atât de diverse îl face unul dintre cele mai fascinante mamifere din lumea sălbatică.