Gainusa cu coroana are denumirea stiintifica de Pterocles cornatus si face parte din categoria gainuselor de nisip ce traiesc in regiunile aride ale Asiei si Africii. Aceasta specie este intalnita mai ales in regiunile din vestul si sudul continentului asiatic si in cele din nordul Africii. Cele mai multe exemplare predomina in Sahara Occidentala, Tunisia, Niger, Egipt, Maroc, Ciad, Libia, Yemen si Sudan.
Gainusa cu coaroana este o pasare nemigratoare, de talie mijlocie, cu lungimea corpului de 27-30 cm, greutatea de 250-300 g si anvergura aripilor de 52-63 cm. La aceasta specie apare un dimorfism sexual pronuntat creat de aspectul penajului, care difera mult la mascul fata de femela. Numele sau vine de la creasta crem-portocalie de pe capul masculului care se intinde pana la ceafa acestuia, dar si de la masca neagra din zona ciocului.
Coada la ambele sexe este destul de scurta si maronie. Masculul are o dunga alba deasupra ciocului marginita de doua dungi negre, iar femela are pete si liniute mici in alb si negru. Penajul mascului este predominant in nuante maronii uniforme, iar la sexul opus apare o culoare de fundal asemanatoare sau mai intunecata acoperita de pete mici oferind un aspect impestritat.
Gatul este galbui-cafeniu, ciocul mic de culoare gri-inchis, iar picioarele scurte acoperite cu pene si puf, terminate cu degete cu gheare puternice, ascutite si curbate. Ochii sunt mici, pozitionati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare neagra.
Penajul acestor pasari le ofera posibilitatea de a se camufla bine in mediul in care traiesc, cand simt pericolul stau pitite in cate o groapa sapata in sol sau zboara rapid intinzandu-si aripile lor lungi si ascutite la varf, atingand viteza de aproximativ 60 km/ ora. Cand ajung la malul unei ape, stau cateva minute observa zona daca nu exista vreun pericol si apoi se apleaca cu ciocul pentru a bea apa.
Deoarece traieste in regiunile desertice extreme gainusa cu coroana s-a adaptat foarte bine la aceste conditii vitrege. Are necesitati mici de apa si energie, poate bea apa cu procent ridicat de salinitate doar o singura data la cinci zile si poate suporta temperaturi de peste 50ºC. Pentru a se hrani cauta diferite seminte in zonele cu ierburi, singura sursa de existenta.
In perioada clocitului isi face cuibul pe sol, in nisip, sapa o adancitura mica si o inconjoara cu pietricele de diferite dimensiuni. Femela depune dupa imperechere o ponta alcatuita din 2-3 oua mici, care sunt clocite de ambele pasari timp de 19-30 de zile. Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt hraniti cu hrana regurgitata si ocrotiti de ambii parinti.
La aceasta specie penele de pe partea ventrala a corpului retin apa si astfel ele sunt folosite de pui sa-si potoleasca setea in cuib, deoarece sursele de apa sunt foarte departe.
Gainusa cu coroana face parte din ordinul Pteroclidiformes, familia Pteroclididae si nu este o specie in pericol de disparitie. Ea se aseamana in mare parte cu porumbeii care traiesc pe la noi.
Video – Gainusa cu coroana (Pterocles cornatus):
