Gasca de la Capul Barren este o pasare nemigratoare al carei areal este alcatuit din regiunile din sudul Australiei, insulele din largul acestui continent, Tasmania si Noua Zeelanda.
Aceasta pasare este o specie de gasca mare, la maturitate poate avea lungimea corpului de 75-91 cm, anvergura aripilor de 137-162 cm si greutatea de 4-6 kg. Penajul este la fel la ambele sexe si foarte frumos astfel incat ii creeaza aspectul unui porumbel. Masculul se deosebeste de femela prin faptul ca este mai mare si cantareste mai mult. La ambele pasari penajul este predominant gri-cenusiu cu pete albe, o parte din penele cozii si aripilor sunt negre si cele de pe cap sunt de obicei albe.
Gasca de la Capul Barren are capul mic si gatul lung, ciocul destul de scurt si negru prevazut la baza partii superioare cu o pernita carnoasa, de culoare verde-deschis cu nuante galbui si nari bine evidentiate. Ochii sunt ca doua margele maronii pozitionati pe partile laterale ale capului.
Picioarele sunt scurte, in nuante rosiatice-deschis sau roz-pal, terminate cu degete palmate cu membrane mici de culoare neagra, ceea ce arata faptul ca s-a adaptat forte bine la viata pe uscat. Gasca de la Capul Barren este un inotator excelent si scufundator, alerga destul de rapid pe uscat mai ales daca simte ca este in pericol. Hrana sa consta din seminte, varfuri de ierburi fragede si alte plante radacinoase.
In perioada de imperechere aceste pasari naparlesc, isi schimba in special penele aripilor. Acum este momentul cand pot fi observate in perechi, uneori si in grupuri mai mari, masculii obisnuiesc sa fie agresivi intre ei pentru alegerea femelelor. Imperecherea se face pe uscat, iar dupa aceea are loc o ceremonie specifica prin care masculii isi infoaie penele si scot sunete ce se aseamana mai mult cu niste mormaieli.
In anumite zone pasarile clocesc in grupuri de sute de exemplare, isi construiesc cuibul separat si mentin distanta intre ele. De obicei cuibul este facut de ambele pasari in mlastini, pe insule, pe stancile abrupte, in apele sarate sau salcii, si este realizat din vreascuri si frunze de trestie si stuf, plante uscate si alte materii vegetale aruncate gramada. Femela depune in cuib 4-7 oua albe pe care le cloceste singura.
Ouale sunt depuse cate unul la 1-2 zile. Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt hraniti cu seminte si ierburi tinere. Au ochii deschisi inca din prima zi, corpul acoperit cu puf de culoare maronie, destul de bine dezvoltat astfel incat chiar de a doua zi reusesc sa sara afara din cuib si sa-si urmeze parintii. La scurt timp devin independenti si isi cauta hrana singuri. Principalii dusmani naturali ai puilor sunt pisicile salbatice.
Gasca de la Capul Barren face parte din ordinul Anseriformes, familia Anatidae si are denumirea stiintifica de Cereopsis novaehollandiae. Riscul de dispartie al acestei specii este redus.
