Gorilele fac parte din ordinul Primatelor, din care fac parte si urangutanii, cimpanzeii si oamenii, si este cea mai mare dintre primate. Gorila are 5 subspecii: gorila vestica de ses, gorila estica de ses, gorila de munte, gorila Cross River si gorila Bwindi. Toate aceste cinci subspecii apartin familiei “Pongidae”. Gorila Cross River si gorila Bwindi sunt ultimele subspecii descoperite. Gorila traieste in padurile tropicale din Africa.
Gorilele sunt cele mai mari primate din lume și trăiesc în pădurile tropicale din Africa. Aceste animale impunătoare fac parte din ordinul Primatelor, alături de cimpanzei, urangutani și oameni.
Habitatul gorilelor și distribuția lor geografică
Gorilele se împart în cinci subspecii, toate fiind amenințate de distrugerea habitatului și de braconaj. Aceste creaturi fascinante sunt cunoscute pentru comportamentul lor social complex și dieta predominant vegetariană. În acest articol vom explora detalii despre habitatul, comportamentul și provocările cu care se confruntă gorilele în sălbăticie.
Gorila de ses traieste in special in zonele unde exista spatii largi neimpadurite, iar gorila de munte traieste in munti, in paduri. Gorila vestica de ses se gaseste in Camerun, Republica Africii Centrale, Gabon, Congo si Guineea Ecuatoriala. Gorila estica de ses traieste in estul Zairului, iar gorila de munte se gaseste in Zair, Rwanda si Uganda, la altitudini de 1650 pana la 3800 de metri.
Caracteristicile fizice și comportamentale ale gorilelor
Gorilele sunt animale mari, foarte puternice si nu sunt agresive, acestea fiind vegetariene pasnice. O gorila are mainile foarte lungi, mai lungi decat picioarele. Acest animal este acoperit cu o blana de culoare negru-maroniu, exceptand zona fetei, a palmelor, degetelor si a talpilor.
Capul gorilei este foarte mare, iar fruntea sa este proeminenta. In varful capului gorilele au o creasta sagitala (o creasta de os de-a lungul liniei mediane a craniului), care este mai mare la masculi decat la femele. Ochii si urechile sale sunt mici, iar ochii au culoarea maro inchis. Gorilele nu au coada. O gorila adulta are 32 dinti, care include molari si canini, caninii fiind mult mai mari la masculi.
La fel cum fiecare om are amprentele digitale unice, asa si la gorila incretiturile nasului sunt unice la fiecare in parte. Desi gorilele se aseamana foarte mult cu oamenii, acestea nu umbla numai pe cele doua picioare, ci se folosesc si de maini pentru a se deplasa. Gorilele sunt foarte bune la catarat in copaci cu ajutorul bratelor lor flexibile si lungi, insa nu sunt deloc bune la inot.
O gorila mascul este mai mare decat femela. Un mascul poate cantari aproape dublu fata de femela. Masculul are in jur de 1,7 metri si cantareste 180 de kilograme, in timp ce femela are 1.4 metri si cantareste 90 de kilograme. Gorilele sunt in mare parte vegetariene, dar acestea sunt considerate a fi si omnivore. Desi consuma mai mult plante, acestea isi suplimenteaza dieta cu furnici si termite.
Dieta și obiceiurile alimentare ale gorilelor
Gorilele isi cauta mancarea in padure, in timpul zilei, iar dieta lor consta in principal in frunze, fructe, seminte, coaja de copac, bulbi de plante, lastari ale unor plante fragede si flori. Gorilele nu au nevoie sa bea apa, deoarece isi iau toate lichidele din plantele pe care le consuma.
O gorila adulta mananca in jur de 22 de kilograme pe zi. Caninii lungi si molarii mari ii permit acesteia sa manance si tulpinile dure de bambus. Gorilele de ses se hranesc in special cu fructe, in timp ce gorilele de munte se hranesc mai mult cu ierburi, tulpini si radacini.
Gorilele sunt in general animale destul de tacute, insa comunica intre ele prin sunete si gesturi complicate. Gorila foloseste in jur de 25 de sunete diferite ca: mormaieli, urlete, maraituri, scancete, chicote, huiduieli etc. Printre gesturile pe care gorilele le folosesc sa comunice, se afla: batutul cu pumnii in piept, aruncatul obiectelor, privitul insistent, tuguierea buzelor, scoaterea limbii, fuga intr-o parte, palmuirea, ridicatul in pozitie verticala pe cele 2 picioare si multe altele.
Structura socială și comportamentul de grup al gorilelor
Gorilele traiesc in grupuri mici de cate 6 sau 7 indivizi, dintre care unul este mascul iar restul sunt femele si copiii acestora. Cand puii cresc, pleaca din grup si isi formeaza propriile clanuri. Femelele isi curata foarte des puii si masculul, insa masculul nu se indeletniceste cu aceasta ocupatie. In fiecare noapte gorilele construiesc un cuib temporar pentru a dormi. Aceste cuiburi sunt facute din frunze si alte plante, si numai femelele si puii lor dorm in ele.
O gorila atinge maturitatea sexuala la varsta de 10-12 ani. Perioada de gestatie a unei femele dureaza intre 8 si 9 luni jumatate, si au pana la 3 pui in toata viata. La nastere puii cantaresc doar 1,4-1,8 kilograme, si invata sa se tarasca la varsta de 2 luni. Puii pot merge la varsta de 9 luni, cu mult mai devreme decat copiii umani. In primii 2 ani si jumatate din viata, puii sunt hraniti cu laptele mamei lor. Puii stau alaturi de mama lor pana la varsta de 3-4 ani.
O gorila poate trai pana la 35 de ani in salbaticie si 50 de ani in captivitate. Toate cele 5 subspecii ale gorilei sunt in pericol de disparitie. Astfel, gorila vestica de ses mai are doar 110 000 exemplare, gorila estica de ses are doar 10 500 exemplare, gorila de munte are 650 de exemplare, gorila Cross River are 150 de exemplare, iar gorila Bwindi are 350 de exemplare.
Nu exista nici o gorila de munte, Cross River sau Bwindi in captivitate, ceea ce inseamna a acestea trebuie sa supravietuiasca fara niciun ajutor in salbaticie. Dar acesta nu este motivul pentru care exista atat de putine exemplare ale acestor subspecii, motivul real fiind acela ca habitatul lor natural este distrus tot mai mult de catre oameni care taie padurile si folosesc terenurile pentru agricultura.
Comportamentul de grup și structura socială a gorilelor
Gorilele sunt animale extrem de sociale, trăind în grupuri numite trupe. Aceste trupe sunt conduse de un mascul dominant, numit „silverback” datorită culorii gri a blănii de pe spate. Grupul este format din femele, pui și uneori masculi tineri care rămân alături de liderul trupei.
Masculul silverback are rolul de a proteja și coordona grupul, luând decizii legate de locul în care se deplasează și unde își caută hrana. Femelele sunt cele care îngrijesc puii, iar acestea stabilesc legături strânse între ele. Gorilele comunică prin sunete variate și gesturi complexe, iar structura socială din cadrul grupului este esențială pentru supraviețuirea lor.
