Ianuarie este poarta larg deschisă către un timp înnoit, aşa cum sugerează şi denumirea acesteia – din latinescul “Ianuarius” (derivat din “ianua”- drum, cale, trecere), nume dat în cinstea uneia dintre cele mai vechi zeităţi romane, “Ianus Bifrons” (“Ianus cel cu două feţe” / “cu două frunţi”), una îndreptată spre trecut, cealaltă spre viitor, zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al cheilor şi al porţilor, al alegerilor, al sărbătorilor şi riturilor de trecere.
Filosoful roman Cicero consemnează o “mărturisire” a lui Ianus Bifrons (cel care, în viaţa pământească, a fost rege în Latium, după moarte fiind divinizat ca protector al Romei): “Eu veghez la porţile cerului, Jupiter nu poate nici să iasă, nici să intre fără mine, de aceea mă numesc Janus” (din verbul “eo / iens” – a merge). De altfel, romanii îl invocau pe Ianus Bifrons ca semn de bun augur şi-i făceau daruri si promisiuni de “bună purtare”, nu numai la început de ianuarie, ci şi la începutul fiecărei luni a anului, cu ocazia “Calendelor” (denumire dată primei zile a fiecărei luni).
În calendarul roman, luna ianuarie a fost introdusă în jurul anului 700 i.Hr. Ziua de Anul Nou a fost sărbătorită oficial, pentru prima dată în istorie, la data de 1 ianuarie, în anul 45 î.Hr. (odată cu intrarea în vigoare a calendarului iulian, in timpul lui Iulius Cezar), iar ţările creştine marchează începutul anului la această dată (1 ianuarie) din 1582, când a fost adoptat calendarul gregorian, reper care s-a impus treptat ca standard in majoritatea ţărilor.
În trecut, în multe culturi (inclusiv la romani, înainte de calendarul iulian), Anul Nou începea în martie, cum şi astăzi există ţări cu alte repere istorice şi culturale, care folosesc calendare diferite (lunare, solare, hibride) – de exemplu, Anul Nou Chinezesc, care este şi un “Festival al primăverii”, celebrat nu numai în China, ci şi în alte ţări asiatice (Indonezia, Singapore, Vietnam, Macau, Malaezia), cu ocazia celei de-a doua Luni Noi, de după solstiţiul de iarnă, adică în intervalul 21 ianuarie – 20 februarie.
Simboluri ale lunii ianuarie – pietre preţioase, flori, culori, păsări
Simbolurile care dau identitate, prin tradiţie, lunii ianuarie sunt granatul, garoafa (în unele culturi), ghiocelul, culorile – roşu intens (culoarea granatului), albul şi albastrul deschis – si bufniţa, pasărea inţelepciunii.
Granatul (ianuarie fiind una dintre puţinele luni care au o singură piatră preţioasă simbolică) a fost asociat, din cele mai vechi timpuri, cu încrederea, curajul, loialitatea şi compasiunea. Denumirea acestei pietre preţioase derivă din latinescul “granatus”, care înseamnă “rodie”, având legătură cu asemănarea acestui cristal, în formă şi culoare, cu seminţele de rodie (deşi există, dar mai rar, şi granat verde, galben, portocaliu). Miturile antice asociază granatul şi cu puterile magice şi vindecătoare, cu stimularea creativităţii şi claritatea mentală.
În privinţa culorilor lunii ianuarie, pe lângă roşul intens al granatului, semn al iubirii, pasiunii, energiei, căldurii, vieţii, alte culori simbolice sunt albul (legat de iarnă, de zăpadă), simbol al adevărului, al spiritualităţii înalte şi al noilor începuturi, şi albastrul deschis – culoare reconfortantă, exprimând calm, încredere, inteligenţă, ordine, asociat adesea cu apa şi cerul senin.
Ghiocelul (Galanthus nivalis – “galanthus”/ “floare albă ca laptele” + “nivalis”/ “asemenea zăpezii”), floare delicată, care răzbeşte în ciuda frigului, exprimă speranţa, renaşterea, victoria luminii şi a binelui (a primăverii). Crește şi înfloreşte în condiții grele, demonstrând forță și perseverență. În unele culturi, garoafa este asociată lunii ianuarie, semnificând dragostea, devotamentul şi recunoştinţa (şi diverse alte sentimente, în funcţie de culori).
Pasărea lunii ianuarie este bufnița, asociată încă din culturile antice cu Atena, zeiţa înţelepciunii şi a profeţiei, care a aşezat această pasăre în rândul “fiinţelor alese”. Bufnițele sunt păsări nocturne, de aceea simbolismul lor este legat de cunoaştere şi intuiţie.
Semnele zodiacale ale primei luni a anului sunt Capricornul (22 decembrie -19 ianuarie) şi Vărsătorul (20 ianuarie – 18 februarie), persoanele născute în ianuarie fiind considerate perseverente, serioase, inteligente și responsabile, cu o profundă înţelegere a lumii şi a vieţii.
Luna ianuarie 2026, din perspectiva astronomică
Spectaculoasele Quadrantide
Prima lună a anului 2026 începe cu o frumoasă şi spectaculoasă ploaie de stele căzătoare – Quadrantidele (primul eveniment astronomic al anului, o ploaie de meteori la fel de puternică şi “strălucitoare” precum Geminidele din decembrie) – care va atinge punctul maxim în noaptea de 3 spre 4 ianuarie, când vor putea fi văzuţi circa 120 de meteori pe oră, în condiții de întuneric total. Radiantul (punctul din care par a proveni meteorii) este Constelaţia Boarul (Bootes), în apropiere de Carul Mare, dar sursa reală este asteroidul 2003 EH1, cu un diametru de circa 3 kilometri, descoperit în 2003, un fragment dintr-o cometă “moartă” şi care orbitează Soarele la fiecare 5,5 ani.
Luna Lupului – prima Superlună din an
În aceeaşi noapte (3 spre 4 ianuarie), cerul vine şi cu un alt dar de început de an – prima Superlună din 2026 – “Luna Lupului” sau “Luna după Yule” (Moon after Yule – Yule, sărbătoare precreştină, consacrată solstiţiului de iarnă, la popoarele nordice) sau “Luna de zăpadă” (Snow Moon) – când Luna Plină se află la perigeu (cel mai apropiat punct față de Pământ, în orbita sa, ceea ce contribuie la efectul de Superlună, adică se va vedea mai mare şi mai strălucitoare decât de obicei).
Denumirea de “Lună Plină a Lupului” a fost dată de vechile triburi de amerindieni, deoarece, în ţinuturile reci, în această perioadă a anului, lupii urlă pentru a comunica pe mari distanţe, pentru a transmite haitei unde se află sau pentru a se aduna când pleacă la vânătoare. Tot la vremea aceasta (ianuarie – februarie) are loc şi ritualul de împerechere a lupilor, când aceştia devin foarte vocali (context care stă şi la originea unei expresii foarte vechi şi în limba română – “A urla ca lupul la lună”).
Alte fenomene astronomice în ianuarie
La data de 10 ianuarie, Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, va atinge opoziția față de Soare – adică Pământul se va afla între Soare și Jupiter. În această poziție, Jupiter va fi foarte strălucitor și vizibil toată noaptea, ideal pentru observare cu ochiul liber sau cu un telescop.
Luna Nouă va putea fi admirată în noaptea de 18 spre 19 ianuarie, iar la data de 22 ianuarie va fi “Lună la nodul ascendent”, adică Luna va traversa planul orbitei Pământului.
Aşadar, ianuarie este piatra de temelie a noului an, de aceea trebuie să întâmpinăm această lună cu încredere şi bucurie, pentru că este o perioadă în care intuiţia noastră este mai puternică, percepţiile despre noi înşine, despre natura şi esenţa lucrurilor sunt la acuitate maximă şi să ne păstrăm neclintită speranţa că va fi un an mai bun decât cel precedent. Şi să nu uităm să privim cerul, stelele, luna şi să ne amintim arhetipurile, simboluril lumii vechi, atât de puternice încât nu numai că ecourile lor au ajuns până la noi, dar sunt încă “vii” şi dătătoare de sens şi semnificaţie.
