La mai bine de un secol si jumatate de la nasterea sa, Nikola Tesla, marele savant si inventator, spirit genial, continua sa uimeasca lumea prin gandirea sa vizionara, prin descoperirile care au deschis drumuri nebanuite in domenii precum electricitatea, magnetismul, robotica, stiinta calculatoarelor, fizica nucleara etc.
Nascut pe 10 iulie 1856, in satul Similan, comuna Gospici, din provincia Lica, (actuala Croatie), originea sa inca starneste controverse. Prezentat, de cele mai multe ori, ca inventator sarbo-american (pentru ca, dupa ce se stabileste in SUA, primeste cetatenie americana), Nikola Tesla s-a nascut intr-o familie de istro-romani (populatie romaneasca stabilita in Lica, inca din secolele al XIV-lea –al XV-lea). Tatal, Milutin Tesla, era preot ortodox, iar mama, Gica Mandici, desi nu studiase la scoli inalte, se pare ca avea o inteligenta nativa extraordinara, pe care i-a transmis-o si fiului ei. Numele initial al tatalui fusese Draghici, schimbat ulterior in Tesla, dupa meseria de teslar (dulgher), transmisa in familie, din generatie in generatie. Chiar Henri Coanda, care il intalnise pe Nikola Tesla in 1893, il prezinta ca roman banatean din Banatul Sarbesc.
Dupa studiile facute la Karlovat si la Politehnica din Graz, la numai 24-25 de ani, incepe marele parcurs al descoperirilor si al inventiilor, la Budapesta, la Paris, in cadrul celebrei Companii Edison (perioada in care construieste si centrala electrica de la Strasbourg, pentru care nu i se mai plateste suma promisa, de 25.000 de dolari) si mai tarziu in SUA. Peste ocean ajunge numai cu o scrisoare de recomandare din partea unui asistent al lui Edison si este angajat, ca inginer electrician, in cadrul marii companii. Dupa 1885, refuza sa mai lucreze cu Edison si isi infiinteaza propria firma, „Tesla Arc Light Company”. Pe cei doi ii mai leaga insa o imprejurare biografica, momentul in care, in 1915, au fost propusi sa imparta Premiul Nobel pentru fizica. Nikola Tesla a refuzat, iar premiul oricum nu s-a mai acordat, in contextul izbucnirii primului razboi mondial. In noaptea de 7 spre 8 ianuarie 1943, Nikola Tesla se stinge din viata, la New York.
In urma sa au ramas ideile sale stralucite, unele intelese abia dupa moartea savantului si altele neexploatate pana la capat nici pana in prezent. Pana in 1892, Oficiul de Patente al SUA ii eliberase lui Nikola Tesla peste 40 de brevete pentru inventiile realizate in domeniul campului magnetic rotativ si al curentului electric alternativ (in 1895, a fost pusa in functiune prima hidrocentrala de curent electric alternativ din lume, la Cascada Niagara, proiect marca Tesla). Utilizand frecventele inalte, a realizat primul neon si iluminarea fluorescenta si tot el a facut si primele fotografii cu raze X. „Bobina lui Tesla”, considerata a fi cea mai spectaculoasa inventie a sa, a rezolvat problema generatoarelor rotative de curent alternativ. Este creatorul primului dispozitiv wireless din lume, un telegraf, retelele mondiale de radio si TV actuale avand la baza descoperirile eminentului om de stiinta. In 1898, la o expozitie din Madison Square, face o demonstratie de control a unei nave prin unde radio. Pe principiul de functionare al „Motorului electric Tesla” au fost concepute majoritatea aparatelor electronice pe care le folosim in prezent. A descoperit frecventa de rezonanta a Pamantului si a generat primul cutremur artificial. A receptat, in Colorado, un semnal repetat din spatiu si a sustinut existenta altor civilizatii, idee primita cu reticenta la vremea respectiva si fiind chiar ridiculizata. A brevetat o masina de zbor, fara aripi, fara propulsoare, asemanatoare OZN-urilor, care se putea deplasa in orice directie, avea decolare verticala, motor cu alimentare wireless, cu energie electrica, putand sa stationeze in aer, chiar si la viteze mari ale vantului, iar puterea de zbor, marturisea autorul ei, „nu va depinde de aripi, ca la pasari, ci de actiuni mecanice pozitive”. Se va rezolva astfel, considera Nikola Tesla, la sfarsitul sec al XIX-lea, problema locurilor de parcare, pentru ca o astfel de masina va putea stationa in „turnuri de parcare”, iar soselele vor deveni, pana la urma, inutile. Sa fie aceasta masina viitorului?
Se pare ca, dupa moartea sa, guvernul SUA a secretizat inventiile lui Nikola Tesla, care devenisera tot mai interesante pentru autoritatile din armata (de altfel, inca din 1915, Tesla oferise SUA proiectul unei rachete, concepuse celebra „Raza a Mortii”, un fascicul tip laser mai subtire decat firul de par care permitea trimiterea spre un punct foarte indepartat a unei energii uriase). De asemenea, „scutul energetic” care, aprecia Tesla, ar fi facut imposibile razboaiele, a ramas un mister, pentru ca, la scurta vreme dupa ce a anuntat in public faptul ca este pe punctul de a descoperi o noua sursa de energie (era in 1934, in preajma celui de-al doilea razboi mondial), Nikola Tesla a murit. A fost coordonatorul Proiectului Philadelphia, a pus bazele primului accelerator de particule din lume, bazat pe principiul fulgerului globular.
Ca orice geniu, Nikola Tesla a fost un vizionar. Poate gandul sau cel mai indraznet se lega, pornind de la teoria ca fiecare atom se diferentiaza printr-o miscare de rotatie continua in eter (care, atunci cand este pus in miscare, devine materie si revine la starea initiala cand miscarea inceteaza), de posibilitatea ca omul sa poata sa stapaneasca materia, sa o modeleze, sa o (re)creeze, sa controleze anotimpurile, calatoria Pamantului prin Univers, adica sa devina „stapanul creatiei fizice, implinindu-si astfel destinul sau”. Un gand imposibil de transpus in realitate sau doar amanat?
Tesla Memorial Society of New York a proclamat ziua de 10 iulie, „Ziua Tesla”, in cinstea „geniului care a uimit lumea „, iar la Belgrad poate fi vizitat Muzeul Tehnic „Nikola Tesla”, care gazduieste o parte a gandirii sale stiintifice, documente, demonstratii ale experimentelor sale, precum si urna cu cenusa sa.
