Jocul de fotbal – in topul popularitatii de peste o suta de ani

Oficial, actul de nastere al fotbalului dateaza din 1863, cand, in Anglia, rugby-football, jucat fara prea multe reguli, in forta, s-a despartit in rugby si “Association football” (“Asociatia de fotbal”), pentru acesta din urma stabilindu-se reguli ferme, pentru a nu fi confundat cu fotbalul american sau cu cel australian. Totusi, primul joc cunoscut, foarte asemanator cu fotbalul de azi, s-a practicat in China, in secolul al III-lea i.Hr., dupa cum atesta un manual din epoca dinastiei Han. De fapt, nu era propriu-zis un joc, ci, mai degraba, un antrenament militar foarte dur, denumit „Ts’uh Kuh”, in cadrul caruia, soldatii trebuiau sa mentina controlul mingii, cu piciorul, cu gambele, cu pieptul, cu umerii, ceea ce presupunea un efort constant, epuizant adeseori. Mai mult, persoana care poseda mingea (umpluta cu fulgi si par de animale) era pusa si in situatia de “a marca” intr-o “poarta” de 30-40 de centimetri, aparandu-se, in acelasi timp de un adversar care incerca sa preia mingea.

Cateva secole mai tarziu, in Extremul Orient, “kemari”-ul japonez, care se joaca si in prezent, in aceasta tara, era un fel de joc de fotbal in cerc, in care participantii trebuiau sa isi transmita mingea, fara ca aceasta sa atinga solul. La greci, in antichitate se practica “aporrhaxis” ( de catre atenieni) si “episkyros” (de catre spartani), despre ale caror reguli nu s-au pastrat prea multe informatii. La romani, “Harpastum” se juca intre doua echipe, pe un teren patrat, delimitat, la mijloc, de o linie, jucatorii conducand mingea, cu piciorul, spre terenul advers, facand pase, fente, urmand o strategie pusa la punct dinainte, timp in care spectatorii incurajau galagiosi echipele.

Alte radacini ale fotbalului actual trebuie cautate in Evul Mediu (in Anglia, Scotia, Franta), cand, in scoli, in universitati, dar si in alte locuri, pe strada, la marginea localitatilor, se juca frecvent un fel de “folk football” (fotbal pentru popor), cu minge din piele, gonflabila, un sport asemanator rugby-ului, dar fara reguli stricte si, din aceasta pricina, foarte periculos. La celti, un joc similar avea functii ritualice, legate de credintele precrestine, mingea care trebuia purtata pe tot terenul si pastrata cu orice pret intruchipand Soarele, care trebuia cucerit, pentru a se asigura recolte bogate.

In Scotia secolului al XVII-lea s-ar putea afla originea fotbalului feminin, care nu este nici pe departe atat de nou pe cat s-ar crede, la vremea respectiva organizandu-se competitii intre femeile maritate si cele necasatorite, care aveau, probabil, tot un caracter ritualic, despre care nu se stiu insa prea multe lucruri. Cert este ca regii scotieni de la vremea respectiva, la un moment dat, s-au vazut obligati sa interzica jocul de fotbal si asa s-a procedat si in Anglia si in Italia. Motivele erau asemanatoare – jocul era prea grosier, incita la violenta, producea nenumarate pagube materiale si, uneori, punea in pericol viata participantilor. In pofida interdictiilor, jocul nu numai ca nu a disparut, dar a devenit si mai popular (aproape subversiv), asa incat singura solutie era stabilirea unui cod de reguli. O prima tentativa in acest sens a avut loc mult mai tarziu, in 1848, in Marea Britanie, cand reprezentanti de la Cambridge si de la alte institutii de invatamant, dupa sapte ore de dezbatere, au reusit sa stabileasca niste reguli minimale.

Din 1863, cand s-a creat Federatia engleza de fotbal (“Association football”), a inceput varsta moderna a acestui sport, in urmatorii opt ani infiintandu-se nu mai putin de 50 de cluburi de fotbal. In 1879, s-a desfasurat prima competitie oficiala de joc de fotbal – Cupa Angliei. Treptat, s-au infiintat asociatii in aproape toate tarile europene, dar si pe alte continente. In 1882, s-a creat  International Football Association Board (IFAB), a carei principala menire era sa puna la punct regulile jocului de fotbal, valabile pentru toate tarile in care se practica acest sport, iar in 1904, la Paris, a inceput sa functioneze FIFA (Federatia Internationala de fotbal). Jocul de fotbal a devenit sport olimpic in 1900 (mai intai cu rol demonstrativ, ulterior, in competitie), Cupa Mondiala FIFA a debutat in 1928, iar prima Cupa europeana la fotbal feminin a fost organizata in 1969.

O echipa de fotbal este formata din 11 jucatori. Terenul de fotbal masoara 90-120 metri lungime si 45-90 metri latime (pentru meciurile internationale, dimensiunile standard fiind 100 m/64-75 m. Mingea pentru jocul de fotbal are circumferinta de 68-70 de centimetri si o greutate de maximum 450 de grame. Poarta are dimensiunea de 7,32 metri latime si 2,44 metri inaltime. Loviturile de pedeapsa (penalty) se executa de la 11 metri fata de linia portii. Meciul de fotbal dureaza 90 de minute, in reprize de cate 45 de minute. In ansamblu, un meci de fotbal este reglementat de 17 reguli stabilite de FIFA, care vizeaza toate elementele jocului.

Pintre fotbalistii care au marcat istoria fotbalului mondial se numara brazilianul Pele, spaniolul Ricardo Zamora, italianul Dino Zoff, germanul Franz Beckenbauer, argentinianul Diego Maradona, francezii Michel Platini si Zinedine Zidane etc.

Potrivit statisticilor FIFA, la ora actuala, in lume, 270 milioane de persoane joaca fotbal, dintre care 26 de milioane sunt femei. La nivelul natiunilor, China se afla in fruntea clasamentului, ca numar de jucatori, urmata de SUA, India, Germania, Brazilia, Mexic etc. Exista peste 300 000 de cluburi de fotbal, in jur de 1 700 000 de echipe si aproximativ 800 000 de arbitri. Daca la aceste cifre adaugam numarul suporterilor (numiti, “al doisprezecelea jucator” al echipei) , cei mai pasionati, in comparatie cu alte sporturi, atunci putem vorbi de un adevarat “fenomen”, in privinta acestui joc. In pofida faptului ca, in ultimul timp, manifestarea suporterilor, in multe parti ale lumii, iau forme violente, totusi, rolul lor, in conditii normale, este major in animarea stadioanelor, determinandu-i pe fotbalisti sa performeze.

Tot mai populare, in ultimii ani, devin si variantele derivate din jocul de fotbal: futsal (din portughezul “futebol de salao”) – fotbal in sala, disciplina sportiva creata in Uruguay, in 1930, girata de FIFA, din 1980; Beach soccer – fotbal pe plaja, de asemenea, autorizat FIFA, care are si competitii de Cupa mondiala, se joaca cu echipe formate din cate cinci jucatori, pe un teren de 28m/37m; fotbal cooperativ, o varianta care se joaca cu 6-20 de jucatori, impartiti in doua echipe, regula de baza fiind ca cel care marcheaza un gol sa schimbe locul cu un jucator advers.