Planeta Jupiter este a cincea planeta fata de Soare si detine titlul de cea mai mare planeta a sistemului nostru solar. Este una din cele patru planete clasificate ca giganti de gaz, alaturandu-se planetelor Saturn, Neptun si Uranus. Aceste patru planete formeaza grupul planetelor din cercul exterior al sistemului solar. Este pe locul trei in randul celor mai stralucitoare corpuri ceresti, dupa Luna si Venus, Marte atingand uneori aceeasi intensitate a stralucirii ca si ea.
Planeta joviana este cunoscuta de catre astronomi inca din cele mai vechi timpuri, aceasta primind numele Jupiter de la romanii care au asociat-o cu zeul fulgerului. Poate fi vazuta atat pe cerul noptii cat si pe cerul zilei cand Soarele se afla aproape de linia orizontului. Pentru babilonieni, aceasta planeta era infatisarea zeului Marduk si foloseau orbita de 12 ani a acesteia pentru a-si defini constelatiile zodiacului. Pentru culturile asiatice (chineza, japoneza, coreeana) aceasta planeta avea denumirea de steaua de lemn, denumire bazata pe cele cinci elemente traditionale in cultura chineza. Pentru greci, planeta esta cunoscuta sub numele Phaethon. Astrologii hindusi din astrologia vedica au dat planetei numele invatatorului religios al zeilor Brishaspati, numind-o deseori Guru (Cel Greu). Pentru mitologia germana, Jupiter avea o asociere cu Thor, zeul fulgerului, si de aici a derivat si numele zilei de joi (Thursday – „Thor’s day”).
Planeta joviana este formata in mare masura din hidrogen, un sfert din masa sa fiind format din heliu. Desi nu este sigur, poate avea si elemente mai grele in compozitie, sau chiar un miez de roca. Atmosfera este aranjata in benzi la diverse latitudini, acestea provocand numeroase furtuni turbulente la limitele dintre ele. Printre cele mai importante asemenea rezultate din furtuni petrecute in atmosfera planetei se numara Marele Punct Rosu vizibil prin telescop, care nu este altceva decat o mare furtuna care exista cel putin din secolul 17 in care a fost vazut pentru prima data pe suprafata exterioara a planetei.
Jupiter este inconjurata de cel putin 64 de luni, cele mai importante si cunoscute fiind cele patru luni mari numite lunile Galileene, care au fost descoperite de Galileo Galilei in anul 1610. Cea mai mare luna de acest fel are un diametru mai mare decat planeta Mercur si poarte numele de Ganimede. Celelalte trei luni mari ale planetei poarta numele de Europe, Io si Callisto. Ele sunt cei mai mari sateliti ai sistemului solar si sunt cunoscuti ca formatori ai rezonantei Laplace.
Aceasta rezonanta consta in faptul ca in aceeasi perioada de timp in care Ganimede face o rotatie completa in jurul planetei, Europa face doua asemenea rotatii iar Io face patru. Acest efect produce efecte asupra gravitatiei celor trei luni care isi transforma orbitele din miscari circulare in miscari eliptice. Forta mareelor planetei joviene insa reuseste sa readuca lunile in orbite circulare.
Atmosfera lui Jupiter se intinde pe aproximativ 5000 de kilometri altitudine. Suprafata planetei este acoperita intotdeauna de nori formati din cristale de amoniu si posibil amoniu hidrosulfit care sunt localizati in tropopauza si formeaza benzi pe diverse latitudini cunoscute ca regiuni tropicale. Acestea sunt impartite in zone de culori deschise si centuri mai inchise la culoare. Interactiunea dintre cele doua modele de circulatie a norilor formeaza furtuni si tubulente. Norii sunt in straturi de adancimi pana la 50 de kilometri asezati in palcuri mai dese si mai rare. Din cauza existentei descarcarilor electrice din atmosfera lui Jupiter se crede ca sub norii acesteia se pot afla si nori de apa.
Marele Punct Rosu este o furtuna anticiclonica mai mare in diametru decat Pamantul localizata la 22 de grade la sud de ecuatorul planetei. Unele modele ale acestui fenomen sugereaza ca furtuna este stabila si ar putea sa fie un detaliu permanent al planetei. Obiectul oval se invarte impotriva acelor de ceasornic si are nevoie de sase zile pentru a face o rotatie completa. Este destul de mare pentru a contine in interiorul sau doua sau chiar trei planete de dimensiunea Pamantului.
Jupiter are un sistem slab de inele planetare formate din trei segmente ce par a fi create din praf venit de pe lunile planetei: Metis, Amalthea, Thebe si Adrastea. Distanta dintre planeta si Soare este de 778 de milioane de kilometri si are nevoie de 11.86 de ani pentru a face o rotatie completa in jurul acestuia. Axul inclinarii planetei este foarte mic si de aceea aceasta nu simte diferente mari in ceea ce priveste anotimpurile. Este planeta care se invarte in jurul propriei axe in cel mai scurt timp, avand nevoie de doar 10 ore pentru a face o rotire completa.
Jupiter a fost observata pe cer inca dinainte de era noastra, babilonienii fiind primii care au observat aceasta planeta (in secolul 8 i.e.n.). Galilei, Cassini si Brooke au fost primii astronomi care au vazut planeta mai indeaproape prin folosirea telescoapelor. Pioneer 10 este cea mai cunoscute proba spatiala care a vizitat planeta. Cea mai recenta misiune a NASA privitoare la planeta joviana a permis lansarea probei Juno in 2011 care va ajunge pe orbita planetei in 2016.
