Kapellbrucke sau Podul Capelei, reper fermecator al asezarii elvetiene, este un pod de lemn acoperit din Lucerna, oras construit pe ambele maluri ale raului Reuss. Tocmai de aceea acest oras are cateva poduri, printre care se numara si acesta, ridicat in secolul al XIV-lea. Podul Capelei era parte a zidurilor de aparare ale cetatii, pe atunci avand o lungime nu mai mica de 204 metri.
Constructia este cu atat mai impresionanta cu cat pare ca traverseaza toate punctele importante din aceasta zona a orasului, trecand chiar si pe langa un turn de apa fortificat ridicat undeva prin secolul al XIII-lea. Ca parte a complexului, Kapellbrucke include, de altminteri, si acest turn de apa fortificat, numit sugestiv Wasserturm. Podul de aici a fost, de fapt, construit in anul 1333 si facea legatura intre vechiul oras de pe malul drept si noul oras, aflat pe malul stang, aparand orasul de orice atac care ar fi putut veni din sud, mai cu seama chiar pe rau.
Initial, Podul Capelei din Lucerna a avut, asa cum se mentioneaza si la inceput, o lungime de 204 metri, insa in prezent are circa 170 de metri. Kapellbrucke este acoperit in intregime, fiind proteja de un acoperis in panta, realizat din olane si sustinut cu piloni. Wasserturm sau Turnul de apa a fost ridicat din caramida si are, de asemenea, un acoperis asemanator cu olane. Inaltimea acestei constructii este de 43 metri deasupra apei si, pe parcursul existentei sale indelungate, a fost folosit in mai multe scopuri, diferite de denumirea pe care o poarta, servind drept temnita, trezorerie sau camera de tortura.
In schimb, podul propriu-zis gazduia, acum cateva secole, un targ saptamanal, fiind totodata folosit drept manufactura de sfoara. Insa Kapellbrucke impresioneaza turistii, nu prin lungimea sa, ci prin picturile ce dateaza din secolul al XVII-lea si care sunt 120 la numar. Acestea sunt fixate in punctele in care acoperisul se imbina cu structura de sustinere si au fost realizate pe panouri triunghiulare. Splendidele picturi prezinta scene importante din istoria orasului Lucerna, costurile realizarii acestora fiind suportate de cetatenii instariti de aici.
Cel care a fost insarcinat cu realizarea picturilor din Capela Podului a fost Hans Wegmann din Zurich, numai ca acesta avea sa realizeze ca nu are sa reuseasca de unul singur, drept pentru care a facut un apel catre alti artisti sa-l ajute. E drept ca, intr-o oarecare masura, a fost o decizie inspirata, in acest fel, picturile prezentand trasaturile lucrului ale mai mai multor maini. Mai tarziu, Wegmann a inceput sa se planga ca bugetul alocat initial este prea mic, intr-un final, cetatenii orasului platind dublu pentru realizarea acestor picturi. Iar dupa aceasta perioada, locuitorii orasului Lucerna aveau sa fie pusi in situatia in care sa fie nevoiti sa plateasca si pentru protejarea picturilor, intrucat, in jurul anului 1726, au fost instalate garzi pentru a-i determina pe tinerii din oras sa stea departe de aceste lucrari. De fapt, pana la acel moment, mai multe picturi fusesera vandalizate.
In anul 1741, podul urma sa treaca printr-o perioada deloc fericita, din cauza ploilor abundente, o parte importanta a orasului fiind acoperita de ape. Dupa aceste inundatii, o parte a podului s-a prabusit, iar tablourile distruse au fost inlocuite. Important de mentionat, de asemenea, este ca Podul Capelei, pe care il putem admira cu totii astazi, a fost reconstruit aproape in intregime, dupa ce, in luna august 1993, a fost distrus de un incendiu devastator. Lucrarile de reconstructie s-au intins pe o perioada buna, iar mare parte din ceea ce putem vedea astazi este o replica fidela a originalului.
Mai mult decat atat, tot atunci, au fost distruse si multe picturi, dar, in cele din urma, au fost inlocuite cu tablouri realizate de mai multi artisti, nevoiti sa lucreze dupa fotografii. Redeschis publicului in anul 1994, Kapellbrucke s-a dovedit a fi o povara greu de intretinut pentru autoritatile locale, costurile de reconstructie ridicandu-se undeva pe la 2,1 milioane de dolari americani.
