Cel mai mare şi mai frumos lac din masivul Făgăraş este Lacul Bâlea. După 1974, când s-a construit Transfăgărășanul, acest lac devine unul dintre cele mai căutate.
Lacul Bâlea s-a format din izvorul pârâului Bâlea, la poalele unui prag glaciar şi este situat la 2040 m altitudine. Lacul are o formă neregulată, o lungime de 353 m, este lat de 217 m, un perimetru de 1367 m, suprafaţa de 4,65 ha, adânc de 11 m. Lacul Podragu Mare şi Lacul Călţun sunt lacurile care l-au întrecut în adâncime.
Acesta este alimentat cu apă de cele două izvoare dinspre sud şi dinspre nord-vest. Apa lacului este stăvilită printr-un mic baraj şi, de aici, apele pleacă peste stânci, spre serpentinele Transfăgărășanului. La sud, Lacul Bălea este străjuit de creasta masivului Făgăraş, vârful Vânătoarea lui Buteanu (2507 m). Malul dinspre creasta muntelui coboară înspre lac, cu un perete de grohotiş. De pe versant, coboară, până spre luna iunie, fâşii îngheţate de zăpadă.
Pe partea nordică, se află cabana turistică Paltenu. Pe partea de est a lacului, pe o stâncă de piatră, este situată cabana turistică Bâlea-Lac. Aici, în zonă, gheaţa persistă din noiembrie, până în iunie, iar în lunile februarie-aprilie gheaţa este groasă, depășind o jumătate de metru. Un alt lac în apropiere, la 2230 m altitudine, este Lacul Capra.
În Lacul Bălea, temperatura apei nu urcă mai mult de 10° C, iar uneori, chiar şi vara, temperatura apei este de doar 3º C. Acesta este singurul lac din Munţii Făgăraş, care a fost populat natural cu păstrăv indigen. Lacul este o zona rezervată pescuitului care se face pe bază de autorizaţie.
Accesul către Lacul Bălea se face pe drumul Transfăgărășanului, care este asfaltat. Pe partea dreaptă a Lacului Vidraru, pe la confluenţa cu pârâul Buda, confluenţa cu pârâul Capra, drumul continuă pe la cabana turistică Căldarea Caprei, alături Cascada Caprei, un tunel şi apoi se ajunge la Lacul Bâlea. De la coada Lacului Argeş, până la Bâlea-Lac sunt 57 km.
Dinspre Sibiu, drumul porneşte de lângă comuna Arpaș şi ajunge până la Bâlea-Lac. La distanţă de 7 km, se află păstrăvăria Bâlea (unde se practică pescuitul de păstrăvi contra unei sume de bani / bucată). După un drum de 21 km, se ajunge la Hotelul Bâlea Cascadă, se trece prin Poarta Întâlnirii şi Poarta Geniştilor, locul unde s-au întâlnit cele două echipe de muncitori care au lucrat la Transfăgărășan, ele venind una dinpre nord, cealaltă dinspre sud, lăsând în urmă apa Cascadei Bâlea.
Iarna, Transfăgărășanul este accesibil doar de la Sibiu la Bâlea Cascadă, de aici, până la Bâlea Lac, se merge cu telecabina.
Pe jos, pe poteca de creastă, alte trasee până la Lacul Bălea sunt: de la Cabana Negoiu, timp de 8 ore, se trece pe la Lacul Călţun; sau de la Lacul Călţun se fac cca. 3 ore; iar de la Cabana Podragu, pe deasupra Lacului Buda, cca. 2 ore şi jumătate; de la Lacul Capra, cca. 5 ore şi jumătate.
De la lacul Bălea, prin Şaua Netedu, pe lângă căldarea Arpașelului Aceasta este o zonă cu verdeaţă, fâneţe, capre negre din Făgăraş, unde şi păşunatul este interzis. În 1973, au fost aduse mormote alpine şi a fost populată întreaga zonă. În Şaua Netedului, sunt cerbi şi căprioare.
De la Bâlea-Lac, până jos la Cabana (Hotel) Bâlea Cascadă, se fac cca. 2 ore şi jumătate.
Căldarea glaciară Bâlea este un important centru al sporturilor de iarnă din Carpaţi – pentru că adăposteşte frumosul lac cu cabana semilacustră.
Rezervaţia Faunistică Arpășel, care cuprinde o înşiruire de culmi înalte (acestea, iarna, sunt frumos acoperite de haine albe de zăpadă), un relief glaciar tipic cu terase şi morene, creste interesant crenelate pe lângă văi glaciare simple sau complexe (acoperite de zăpadă) şi care alcătuiesc un peisaj de un farmec auster.
Cascada, parcă încremenită de frig şi ger, îşi oglindeşte stalagmitele în apa îngheţată a lacului.
Aici, există multe drumuri de acces cu marcaje corespunzătoare, care pot fi folosite atât pe timp de irană, cât şi în timpul verii şi care ajută turiştii să parcurgă trasee interesante şi să se organizeze chiar ascensiuni mai mult sau mai puţin dificile.
Pentru a ajunge la Cascadă şi Lacul Bâlea, s-a amenajat, din 1975, o linie de telecabină care facilitează şi accesul la traseele de creastă.
Tot în zonă, în sezonul de iarnă, a fost deschis Hotelul de Gheaţă şi Biserica de Gheaţă. Aceste construcţii atrag turiştii curioşi şi impresionaţi de camerele de gheaţă (unde se pot caza) şi barul unde pot să se încălzească la un ceai cald.
Biserica de Gheaţă are, ca model, o bisericuţă din satul Malancrav (Sibiu). Este construită din blocuri de gheaţă, apă şi zăpadă, extrase din Lacul Bâlea. A fost sfinţită de 7 preoţi, are un altar de gheaţă, icoane lucrate în basorelief şi bănci ingenios realizate din gheaţă, iar lumina este asigurată printr-un candelabru şi leduri speciale, ecologice, ce nu degajă căldură.
Vara, zona se transformă într-un loc perfect pentru drumeții și escaladă, iar lacul, cu apele sale limpezi, este punctul de plecare pentru multe trasee montane. Pe malurile lacului se găsește celebrul Hotel de Gheață, construit în fiecare an din blocuri masive de gheață extrase direct din lac, oferind o experiență unică de cazare și recreere.
Flora și fauna din jurul Lacului Bâlea sunt variate și bogate, găzduind specii rare care se adaptează la condițiile climatice aspre și la altitudinea mare. Culorile toamnei transformă peisajul într-o paletă vibrantă de nuanțe, atrăgând fotografi și pictori din întreaga lume, dornici de a capta frumusețea nealterată a acestui loc.
