Maimuța păianjen lânoasă (Brachyteles arachnoides) – specie rară din pădurile Braziliei

Maimuța păianjen lânoasă (Brachyteles arachnoides), cunoscută și sub numele de muriqui, este una dintre cele mai mari primate arboricole din America de Sud. Această specie rară trăiește în pădurile din sud-estul Braziliei și este renumită pentru abilitățile sale de cățărare, membrele lungi și coada puternică cu care se agață de crengile copacilor.

Maimuta paianjen lanoasa (Brachyteles arachnoides) isi are patria in Brazilia sud-estica, in Centrul Americii de Sud. Este cunoscuta si sub denumirea de muriqui si se deosebeste de celelalte specii de maimute agatatoare propriu-zise prin parul de pe cap, deosebit de scurt si indreptat inapoi.

Caracteristicile fizice ale maimuței păianjen lânoase

Adultul are lungimea corpului de 50-63 cm, greutatea de 7-9 kg si lungimea cozii de 63-84 cm. Membrele anterioare si posterioare sunt deosebit de lungi, cu cate patru degete ca niste carlige, cu al cincilea deget atrofiat. La unele exemplare degetul mare lipseste total, iar la altele apare ca un mic ciot. Nasul are un perete despartitor relativ ingust, maxilarele sunt asemanatoare cu cele de la maimutele-urlatoare sau maimutele-lanoase.

Maimuta paianjen lanoasa este considerata una dintre cele mai mari maimute din America de Sud si o mare mancatoare de frunze, fructe, flori, seminte. Are fata negricioasa, iar corpul este acoperit de blana de culoare gri-auriu cu nuante roscate. Abdomenul este proeminent, coada foarte lunga si cu rol de apucare, urechile mici si negricioase.

Habitatul și distribuția speciei în Brazilia

Aceste animale arboricole sunt active mai ales dimineata si obisnuiesc sa traiasca in grupuri si subgrupuri familiare, unite intre ele, mereu in cautare de hrana si in care femelele si masculii au acelasi rol, la fel de important. In cadrul aceluias grup sau intre grupuri diferite apar foarte rar lupte sau manifestari violente. Se catara cu usurinta pana in varfurile copacilor, uneori fac si mici sarituri de pe o ramura pe alta.

In perioada de imperechere, in lunile martie-septembrie, femelele sunt cele care isi aleg partenerul, de aceea exista o anumita concurenta intre masculi. In unele cazuri unii masculi sau femele se imprecheaza si cu mai multe exemplare. Dupa o perioada de gestatie de 8 luni, femela face un singur pui care la inceput sta agatat de burta acesteia, iar dupa 7-10 zile se prinde de spate.

Comportament social și dietă

Puii sunt intarcati la varsta de doi ani, raman langa mama pana la maturitate, apoi masculii devin independenti dar raman in cadrul grupului iar femelele parasesc grupul si formeaza altele noi. Masculii ajung la maturitatea sexuala la varsta de 8 ani, iar femelele cu 3 ani mai devreme.

Maimuta paianjen lanoasa este o specie pe cale de disparitie, astazi se pare ca au mai ramas doar 4-5 grupuri ce alcatuiesc mai putin de 500 de exemplare si care traiesc in ferme private. In Brazilia aceste animale au fost vanate de catre oameni, in numar foarte mare, pentru carnea lor apreciata ca fiind foarte gustoasa. Aceasta specie face parte din ordinul Primatesc si familia Atelidae.

Importanța ecologică a maimuței păianjen lânoase

Maimuța păianjen lânoasă joacă un rol esențial în ecosistemul pădurilor tropicale braziliene. Fiind o mare consumatoare de fructe, muriqui contribuie la dispersarea semințelor prin defecare, ajutând astfel la regenerarea vegetației și la menținerea biodiversității. Această dispersare este vitală pentru multe specii de plante din pădurea tropicală, care depind de primate pentru răspândirea semințelor la distanțe mari.

De asemenea, prin eliminarea unor plante mai vechi sau mai puțin productive, maimuțele păianjen contribuie la sănătatea pădurii, favorizând creșterea plantelor tinere și sănătoase. Această specie este considerată un indicator important al sănătății pădurilor Atlanticului, iar dispariția sa ar putea avea consecințe grave asupra ecosistemului.