Recifele de corali alaturi de animalele si plantele acvatice din marile calde, tropicale alcatuiesc un ecosistem complet si foarte diversificat, in care acestea traiesc si se integreaza perfect. Marea Bariera de Corali este cel mai faimos si minunat sistem complex de recifuri din intreaga lume. Se intinde pe o distanta de 2000 km de-a lungul coastei estice scufundate a Australiei. Latimea sa poate ajunge in unele zone pana la 160 km. Exista si alte placi de recife de corali pe alte continente insa nu atat de mari si impresionante.
Astfel de recife naturale sunt de forma unor stanci calcaroase care au numerosi corali de culori diverse, minunate. Astfel de sisteme bio-ecologice sunt foarte importante in formarea de insule coraligene si de atoli in marile calde. Coralii sunt ca niste formatiuni care alcatuiesc colonii si secreta carbonat de calciu. Astfel de structuri de corali apar foarte aproape de suprafata apei marilor, la adancimi mici, de cel mult 80 m.
Recifele de corali se prezinta ca niste depozite masive de calcar, majoritatea formate din resturi de schelete ale unor organisme marine coloniale, pot fi diferite plante si animale acvatice, din care pot face parte scoicile, algele verzi, buretii de mare, etc.
Astfel de recife de corali sunt raspandite in marile calde, tropicale si subtropicale, in care apa are o salinitate normala, numeroase organisme mici de tip plancton si temperatura de peste 20 grade Celsius. In apele in care sunt curenti reci astfel de recife nu apar deloc. Ele se formeaza daca au conditii favorabile dezvoltarii lor.
Ca aspect general sunt foarte impresionante, au o structura foarte interesanta si diversa, insa se pot sparge si zdrobi destul de usor avand in vedere faptul ca sunt fragile. In momentul in care apare o schimbare brusca de temperatura se ajunge la dizolvarea carbonatului de calciu care este secretat de corali si la precipitarea acestuia.
Marea Bariera de Corali reprezinta una dintre cele mai mari constructii din lume facute de natura. Este atat de mare incat poate fi observata si din spatiu. In interiorul ei s-a creat un fel de acvariu imens in care cercetatorii au reusit sa indetifice pana in prezent peste 1500 de specii de pesti (insa numarul lor nu s-a terminat), dintre care foarte multe sunt pe cale de disparitie.
Cei care au fost fascinati de aceasta galerie acvatica de o mare frumusete au inteles de la inceput ca nu ii vor putea descoperi misterele in laborator, de aceea cercetatorii au coborat in adancurile marii spre a trai macar pentru scurte perioade de timp alaturi de recife. Interesant este ca Marea Bariera de Corali pe cat este de frumoasa pe atat de periculoasa este viata in aproperea ei. In acest sens ne referim la speciile de pesti de aici, care au cea mai mica durata de viata de pe glob.
Multe specii de plante si animale ajuta la ecosistem, iar unele dintre ele sunt unice, nu mai apar nicaieri pe Planeta. Este un peisaj de forme si culori in numeroase nuante variate. Astfel, excrementele de peste-papagal consolideaza recifele. Speciile de pesti de prada, mici balene, diavolii de mare sunt si ele importante pentru a preveni impanzirea prea mare a unor vietuitoare care ar putea distruge sistemul (daca numarul lor ar fi imens). Aici apar pestii-mandarin, diverse nevertebrate acvatice, caracatitele cele mai ciudate, unele dintre ele extrem de veninoase, pot ucide oamenii.
In acest mediu atat de minunat traiesc polipii de corali – vietuitoare mici care se aseamana cu meduzele. Corpul lor este lipsit de oase, iar rolul lor este probabil fara intentie de a construi imensele labirinturi de calcar. Coralul ajunge sa aiba o forma foarte diversa, iar suprafata sa pare bizara, insa putin stiu ca el isi incepe viata de la o mica larva. Aceasta pluteste libera in mare sau ocean, parcurge chiar mii de km si cu putin noroc reuseste sa scape de pradatorii din adancuri.
Dupa o astfel de calatorie, ea ajunge in zona recifelor si se prinde de suprafata acestora pe un loc oarecare. Daca acesta este un afloriment cu siguranta moare, insa daca supravietuieste ea se alatura altor asemenea larve si formeaza colonii. Se aseaza pe corali si cresc, se transforma in polipi. Acesta este o forma adulta a larvei, ea se transforma, creste, ii apar tentacule cu ajutorul carora prinde hrana din apa.
Un astfel de polip se dezvolta tot mai mult si treptat se inconjoara cu un strat de calcar care il protejeaza si tot asa ajunge sa se inmulteasca, sa isi schimbe mai mult forma. Astfel apar mii de polipi care reusesc sa alcatuiasca impreuna o structura vie care este cunoscuta cu numele de recif de corali. Astfel de corali se dezvolta tot mai mult cu trecerea anilor astfel incat unii pot avea si peste 20 000 de polipi. Si cand te gandesti ca toti sunt urmasii unui singur exemplar si ca s-a pornit de la o simpla larva.
Coralii sunt considerati niste animale acvatice care dainuie de mii de ani, unii traiesc putin, insa exista si cei care pot supravietui si 1000 de ani. Ei au nevoie de anumite conditii ca sa traiasca, de lumina soarelui, de caldura, de aceea nu apar la adancimi foarte mari. Pentru polipi este importanta lumina pentru ca au in tesut un fel de alge, de plante microscopice. Acestea iau energie de la soare pentru fotosinteza si elimina dioxid de carbon, produc zaharuri care sunt o sursa de energie pentru coral. Astfel algele incarca coralul cu energie, il alimenteaza si il ajuta sa se dezvolte.
Cercetatorii au reusit sa descopere ca Marea Bariera de Corali ascunde si o parte mai putin fericita. Nu este doar frumusete, ea in timp (ca de de altfel si intreaga Planeta) a fost afectata de catastrofele naturale. Acestea au reusit sa distruga si o mare parte din viata din interiorul ei, astfel ea are si regiuni mai putin feerice. La marginea recifului exista o zona la 58 m adancime unde valurile, mareea si curentii sunt puternici si care totusi i-a atras pe cercetatorii scafandri.
Doar 18 m din zona este luminata slab de soare in rest predomina un albastru intunecat sinistru care nu lasa nici o planta sa traiasca. La 30-40 m nici nu mai poate fi vorba de temperatura de minim 20 de grade Celsius la care coralul poate exista, ea este mult mai scazuta. La 50 m apare un afloriment, nici urma de coral tare (acesta nu ar putea trai in abis), sunt doar corali moi care se aseamana cu niste evantaie de mare.
Ceea ce da viata acestor corali este asa numitul curent al Australiei de Est care este foarte puternic, transporta 30 milioane tone de apa/ sec si astfel duce si numeroase larve de corali pe care le ia din alte recife de corali, chiar din alte mari si oceane. Acesta este motivul pentru care Marea Bariera de Corali exista in continuare. In cazul in care o catastrofa naturala (cum a fost era glaciara) ar distruge placa de recife de corali, ea ar fi refacuta datorita acestui curent.
Video – Marea Bariera de Corali, Australia:
https://www.youtube.com/watch?v=gJX4ogEbkjQ
