La 28 martie 1938, Masivul Piatra Craiului, datorită „caracterului unic al masivului, dar şi a frumuseţii peisajului”, devine rezervaţie naturală. Din 1990, rezervaţia este transformată în Parc Naţional.
Masivul Piatra Craiului și Munţii Bucegi străjuiesc culoarul Rucăr-Bran, o barieră calcaroasă masivă, cu altitudinii medii de 2000 m.
Parte a Carpaților Meridionali, Munţii Piatra Craiului sunt alcătuiţi din calcare mezozoice tectonizate, cu numeroase diaclaze, având până la 1200 m grosime. Orientarea culmii este SV-NE, cu o lungime de peste 25km, fiind foarte bine delimitată în V de valea Dâmboviţei şi Bârsa Grosetului, în nord de Depresiunea Bârsei, iar în est de faimosul culoar Rucăr-Bran.
Procesele de eroziune şi modelare a reliefului au fost foarte intense în Munţii Piatra Craiului datorită dispunerii verticale a straturilor de roci, a petrografiei, orientării versanţilor în raport cu masele de aer.
Din punct de vedere altitudinal, partea centrală prezintă cotele cele mai mari, peste 2000 m altitudine. Punctul de maximă altitudine îl reprezintă vârful La Omu, 2.238 m, apoi spre partea sudică şi nordică altitudinile scad în jurul unei valori medii de 1700 m ( 1764 m Muntele Pietricică, 1791 m Vf. Piatra Craiului Mică). În ciuda celor expuse anterior, se evidenţiază suprafeţele de nivelare, un nivel structural (Borăscu) şi altul litologic (Râul Şes).
Intensele procese de eroziune şi dezagregarea rocilor a dus la formarea torenţilor de pietre, grohotişuri, glacisuri, trene de grohotiş etc., toate acestea ascunzând resurse enorme de apă. Dovada o reprezintă faptul că la poale se află dispuse văile râurilor care drenează unitatea montană.
Conform ultimilor cercetări, există trei generaţii de conuri de împrăştiere, format prin transportul de material: primele două generaţii, în directă corelaţie cu cele două mari oscilaţii climatice din cuaternar, ele deja fiind bine definite şi fixate cu vegetaţie. Al treilea este recent perioadei geologice actuale, procesele de dezagregare fiind încă foarte active, în continuare formându-se conuri de grohotişuri.
Dispunerea SV-NE a catenei muntoase a Pietrei Craiului determină masele de aer oceanice, umede, să înainteze pe o direcţie perpendiculară pe catena muntoasă. Acest fapt determină cantitatea de precipitaţii să fie net superioară celei de pe latura estică. Cantitatea mai mare de precipitaţii pe latura vestică, favorizează accentuarea fenomenului de dezagregare. Dovadă stau mările de grohotiş foarte dezvoltate pe latura vestică. În schimb, pe latura estică, în sezonul rece, este favorizată acumularea zăpezii şi declanşarea avalanșelor.
Munţii Piatra Craiului se remarcă prin prezența câtorva specii floristice unice în lume, printre care: Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), floarea de colţ sau ghintura galbenă. Din regnul animal, cele mai reprezentative sunt: capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul carpatin, căprioara, mistreţul, râsul, vulpea, lupul, veveriţa.
Din punct de vedere al potenţialului turistic, zona are un potenţial deosebit de ridicat. Drumurile asfaltate de la poalele muntelui, infrastructura turistică (cabane, refugii) determină Muntele Piatra Craiului să reprezinte o atracţie turistică indiferent de anotimp (drumeţii, alpinism, sporturi de iarnă, mountain bike, etc).
Munţii Piatra Craiului oferă turiştilor trasee inedite pentru drumeţii. Perioada cea mai propice pentru drumeţii este mai-octombrie.
Trasee:
- Moeciu de Jos-Prăpastiile Zărneștiului-Cabana Curmătura. Traseul durează în medie 4-5 ore şi cazarea se va face în Cabana Curmătura, situată la 1470 m altitudine.
- Cabana Curmătura-Vf. La Turnu-Vf. Ascuțit-Padinile Frumoase-Cabana Curmătura. Traseul are o durată medie de 5-6 ore.
- Cabana Curmătura-Valea Prăpastiilor-Casa Folea-Satul Sinea. Durata traseului este de 6 ore.
Cabane şi refugii: Cabana Plaiul Foii, Cabana Gura Râului, Cabana Brusturet, Refugiu Grindu, Casa Folea, Cabana Pietricica, Refugiul Diana, Refugiul Speranţelor etc.
Pentru a ajunge la poalele Munţilor Piatra Craiului, principalul punct de plecare îl reprezintă oraşul Braşov, de unde, cu ajutorul autocarelor, ajungeţi la Bran-Moeciu, iar de aici, puteţi începe o minunată aventură în inima muntelui.
Nu uitaţi: pentru ca drumeţia în Muntele Piatra Craiului să vă ofere doar amintiri plăcute, este obligatoriu să aveţi echipament corespunzător, să vă informaţi asupra condiţiilor meteorologice şi dacă nu ştiţi traseul, este obligatoriu să cunoaşteţi semnele şi marcajele, să aveţi busolă şi o hartă. În rest: vreme frumoasă şi bucuraţi-vă de comorile muntelui!
Parcul Național Piatra Craiului este un paradis pentru pasionații de drumeții, escaladă și fotografia de natură. Traseele bine marcate conduc aventurierii prin unele dintre cele mai spectaculoase peisaje montane din România, oferind vederi panoramice și întâlniri apropiate cu natura sălbatică.
Eforturile de conservare sunt esențiale pentru a păstra frumusețea naturală și biodiversitatea Masivului Piatra Craiului. Administrația parcului colaborează cu organizații locale și internaționale pentru a promova practici sustenabile și pentru a proteja acest habitat vital pentru generațiile viitoare.
