Mierea de albine, un produs atat de sanatos si apreciat de oameni, este produsul cel mai de pret al harnicelor albine. Nu numai ca este apreciata pretutindeni, avand mai multe intrebuintari, ea are si parti pe care nu toti dintre noi le cunoastem si care desigur trebuie mentionate. In continuare va prezentam o serie de informatii despre mierea de albine care speram sa va starneasca curiozitatea sau cel putin pofta de dulce:
- In anul 2005 s-a inregistrat o productie foarte mare de miere de albine, ea ajungand la 1.4 milioane de tone la nivelul intregii lumi.
- Inainte ca toti indulcitorii din ziua de azi sa apara, mierea de albine a fost folosita cu acest scop, ea fiind primul indulcitor natural utilizat mai ales de catre sfintii bisericii in diverse obiceiuri si ritualuri.
- Inca din cele mai vechi timpuri, mierea de albine s-a folosit in special la pregatirea unor diverse bauturi alcoolice, aceasta fiind folosita impreuna cu polenul si levurile din faguri cat si pe post de medicament.
- Mierea de albine era utilizata inca de pe vremea egiptenilor si a babilonienilor, iar in acest sens avem foarte multe marturii, cat si de la civilizatiile cele mai vechi din India.
- Pana si Hipocrate recomanda la vremea sa mierea de albine, mai ales pentru a vindeca sau ameliora durerile de natura renala, respiratorie, gastrice si intestinale, insa de asemenea pe vremea sa era folosita si ca unguent pentru rani deschise.
- In cartea „De Materia Medica” se recomanda foarte mult utilizarea mierii de albine in asociatie cu untura de peste pentru rani, zgarieturi, bube sau infectii externe ale pielii.
- Pana cand a fost descoperita trestia de zahar, mierea era principalul ingredient de indulcire, ea fiind foarte utilizata.
- Mierea de albine este de mai multe tipuri, ea se clasifica in functie de provenienta, in functie de consistenta pe care o are si in functie de modul in care se face. Exista peste 10 tipuri de miere de albine dintre care amintim: miere de flori, miere de mana, miere monoflora (se obtine din nectarul unui singur tip de floare), miere poliflora (se obtine prin intermediul polenizarii mai multor tipuri de flori), miere de faguri, miere scursa, miere topita, miere obtinuta prin presare, miere lichida si miere zaharisita sau cristalizata.
- In functie de polenul din care este obtinuta mierea poate sa atinga mai multe nuante, ea fiind desigur si incolora, asemeni apei, dar si verzuie, roscata, bruna, aurie, galbena.
- Mierea de albine contine foarte multe zaharuri si pe langa acestea in componenta sa, se mai afla si vitamine multiple, acizi de natura organica, enzime si substante de natura minerala.
- Odata cu trecerea timpului mierea poate sa capete o culoare mai inchisa, insa daca se zahariseste ea se mai deschide la culoare.
- Mierea de albine are un merit foarte mare si anume faptul ca ea nu se deterioreaza niciodata in timp, fiind singurul aliment cu aceasta calitate.
- Substantele prime ale mierii de albine sunt reprezentate de apa cat si de restul substantelor zaharoase.
- Daca mierea de albine sta la o umiditate mai mare decat cea normala, atunci ea isi va pierde foarte mult din calitate.
- Mierea de albine este unul dintre cele mai preferate produse cu o valoare energetica foarte impresionanta, care insa ofera organismului intreaga suma a acesteia.
