Mihalțul (Lota lota), un pește răpitor de apă dulce prezent în râurile din România

Mihalțul (Lota lota) este un pește răpitor de apă dulce, unic prin faptul că este singura specie din familia Gadidae care trăiește în râuri și lacuri. Acest pește preferă apele reci și limpezi, fiind întâlnit în Europa, Siberia și America de Nord.

Habitatul și distribuția geografică a mihalțului

În România, mihalțul se regăsește în râurile mari precum Olt, Mureș, Siret, dar și în Delta Dunării. Cu un corp alungit, solzi mici și o coloratură marmorată, mihalțul se adaptează perfect mediilor ascunse, trăind sub pietre sau copaci căzuți în apă.

Mihaltul (Lota lota) este un peste rapitor foarte raspandit, unica specie din familia Gadidae care traieste in apa dulce. Desi populeaza si Marea Nordului, este frecvent mai ales in raurile si lacurile din Europa, Siberia si America de Nord. In Romania se gaseste in raurile mari limpezi si reci, Olt, Prut, Tarnave, Mures, Siret, in Delta, in Dunare, lacurile din apropierea Marii Negre.

Caracteristicile fizice și comportamentul mihalțului

Are corpul alungit cilindric, acoperit cu solzi mici si alunecosi datorita secretiei abundente de pe piele, capul turtit, gura larga cu dinti conici, ochii mici, si o mustata lunga sub barbie. Dintre cele doua aripi dorsale, prima este foarte scurta si a doua este foarte lunga. Inotatoarea anala este alungita, cea codala este rotunjita, iar inotatoarele pectorale sunt mari si robuste.

Culoarea marmorata in general variaza de la maro la verde si galben, abdomenul este alb, irisul ochilor verzui. In general are o lungime de 30-80 cm si greutatea de 0,5-1 kg. In cazuri exceptionale atinge 1,5-1,8 m si o greutatea de 30 kg.

Reproducerea și ciclul de viață al mihalțului

Sezonul de depunere a icrelor este in timpul iernii, din noiembrie pana in ianuarie, in functie de zona geografica. Ouale sunt de culoare galben-chihlimbar si au un diametru de 1 mm. O femela poate produce, in functie de marimea ei si de habitat, intre 100 000 si pana la 400 000 oua. Ea depune icrele pe pietre, unde nu sunt suvoaie si temperatura apei este mai aproape de zero grade Celsius.

Perioada de incubatie dureaza de la 30 la 70 de zile, in functie de temperatura apei. Dupa ecoziune larvele cresc in patru saptamani de la 1 cm la 2 cm si chiar mai mult. Apoi pestisorii cresc mai lent. Pestisorii ating maturitatea in al treilea an si al patrulea. Mihaltul traieste aproximativ 10-12 ani, fara interventia omului.

Vara, cand este foarte cald, se ascunde sub arborii cazuti in apa, la umbra, sub pietre, in gropi, in ape cat mai reci, intrand intr-un ,,somn de vara”, atunci el se hraneste mai putin si mai rar. La aspect se aseamana cu somnul, se diferentiaza prin culoarea marmorata in cafeniu.

Dieta și obiceiurile de hrănire ale mihalțului

Este un peste care sta foarte mult timp ascuns, in cotloane, sapandu-si tuneluri. Cand este mic mihaltul se hraneste cu larve de insecte, melci, rame, si alte moluste, uneori si cu icrele altor pesti, astfel provocand mari pagube. Exemplarele mai mari prind pesti, raci, melci si insecte. Pe timpul sezonului rece se hraneste mai des, consuma aproape orice, pofta sa este mai mare cu scaderea temperaturii.

Este un peste apreciat foarte mult de pescari, deoarece carnea sa este foarte gustoasa, alba si lipsita de oase. Ficatul acestui peste era utilizat ca purgativ, iar icrele sunt considerate afrodisiace. Vara pescarii il prind mai greu, insa in anotimpul mai rece este pescuit mai usor in locurile cu apa adanca, prin metoda cu pluta, folosind lipitori, rame, pestisori.

Rolul ecologic al mihalțului în ecosistemele de apă dulce

Mihalțul joacă un rol important în menținerea echilibrului ecologic al ecosistemelor de apă dulce. Fiind un prădător de vârf în mediile în care trăiește, controlează populațiile de pești mai mici și alte viețuitoare acvatice, prevenind suprapopularea acestora.

De asemenea, prin hrănirea cu icrele altor pești, contribuie indirect la reglarea echilibrului natural din habitatul său. Cu toate acestea, populațiile de mihalți sunt sensibile la schimbările climatice și la poluarea apelor, ceea ce face conservarea habitatelor naturale o prioritate pentru asigurarea supraviețuirii acestei specii în viitor.

Va prezentam un video cu mihaltul: