Minimalismul reprezinta acea miscare artistica si culturala care s-a resimtit in diverse domenii, in special in artele vizuale, design si muzica, dar si in pictura, teatru si literatura, in care operele de arta sunt simplificate si reduse la elementele fundamentale.
Scurta istorie a minimalismului
Conform teoriei minimalistilor, puritatea unei opere de arta nu poate fi atinsa decat prin simplitate si unicitate. Minimalismul reprezinta, inainte de toate, o miscare artistica dezvoltata in Statele Unite ale Americii ca o reactie la schimbarile produse de catre cel de Al Doilea Razboi Mondial. Desi miscarea minimalista a luat amploare la inceputul anilor ’50, evidente clare ale acestui stil pot fi observate in operele unuia dintre precursorii artei abstracte – Kasimir Melevitch, in special in “Black Cross” (Crucea neagra), care dateaza din anul 1915. Operele lui Marcel Duchamp pot fi catalogate, de asemenea, ca surse de influenta pentru viitorii artisti minimalisti.
Asadar, miscarea minimalista a inceput sa ia amploare in jurul anului 1950, continuand pana in anii ’70. In orasul New York, in jurul anului 1950, artisti precum Donald Judd, Dan Flavin si Robert Morris imbratisasera expresionismul abstract ca forma de manifestare artistica pe care nu ezitau sa o redea in picturi deosebite. Spre sfaristul deceniului insa, artistii au renuntat la mijloacele artistice conventionale, pentru a inlocui metarialele folosite in mod traditional cu alte materiale care in mod normal nu ar fi reprezentat elemente ale unor opere de arta.
Acest mijloc de exprimare artistica a fost cunoscut de-a lungul timpului prin numeroase denimiri, printre care se numara “arta ABC”, “arta reductiva” sau “redare exacta”. Cu toate acestea, minimalism a fost termenul care a caracterizat inca de la bun inceput orice opera care apartine acestui curent, avand in vedere ca artistii au incercat sa reduca operele de arta la o forma cat se poate de simpla, folosind cat mai putine culori, linii si forme.
Minimalismul a oferit o noua interpretare si obiectelor din jur si operei de arta in sine, asa cum explica si teoreticianul si filozofului Maurice Merleau-Ponty in opera sa “Phenomenology of Perception”.
Treptat, minimalismul este abordat ca mijloc de exprimare artistica nu numai de catre pictori, ci si de catre sculptori. Acestia si-au simplificat la maximum operele de arta, utilizand doar cateva linii si forme de baza. Abia la sfaristul anilor ’60, minimalismul incepe sa se extinda in intreaga lume si in mai multe domenii, dar in acelasi timp miscarea minimalista a fost atacata din diverse parti. Unul dintre cei mai de seama critici ai artei moderne, Michael Fried, a criticat minimalismul in eseul sau “Art and Objecthood”; desi criticul este constient de puterea minimalismului si de influenta acestui curent in dezvoltarea artei moderne, criticul nu era impacat cu ceea ce acest curent “prevestea”.
Michael Fried considera ca operele de arta care apartin acestui curent sunt mult prea simpliste si exista posibilitatea ca acestea sa fie confundate cu simple obiecte. Din punctul de vedere al lui Fried, ceea ce creeaza artistii minimalisti nu sunt opere de arta in adevaratul sens al cuvantului, ci o exemplificare a unei ideologii politice referitoare la natura operei de arta.
De-a lungul anilor, numeroase scoli care au promovat acest curent au luat nastere, in special pe teritoriul Statelor Unite.
Operele de arta care apartin acestui curent, indiferent de domeniul carora apartin, sunt caracterizate inainte de toate prin simplitate, atat in ceea ce priveste forma, cat si in ceea ce priveste continutul, prin unicitate, iar unul dintre aspectele cele mai importante este ca exprimarea propriilor trairi si sentimente ale artistilor este inlaturata, tocmai pentru a dobandi aceasta simplitate caracteristica stilului minimalist. Scopul artistilor minimalisti a fost acela de a permite sau mai bine spus de a obliga privitorul sa vada esenta operei de arta in afara formei sale, dar si in absenta unor teme sau subiecte clare, asa cum presupunea arta traditionala.
Intr-o oarecare masura, minimalismul se aseamana cu arta conceptuala avand in vedere ca ambele forme de manifestare artistica pornesc de la o idee, de la un concept sau o teorie. Pe de alta parte, minimalismul poate fi comparat si cu arta pop datorita caracterului impersonal al operelor de arta si datorita formei foarte simple.
Influenta minimalismului in diverse domenii
Minimalismul nu s-a manifestat doar prin cultura si sculptura, ci si prin literatura, teatru, arhitectura si design, stilul minimalist fiind unul dintre cele mai apreciate in ceea ce priveste design-ul interior.
• In pictura si sculptura, minimalismul presupune folosirea unui numar redus de culori, linii, forme si structuri. Sculptorii minimalisti au pus accentul in special pe materialele utilizate, iar formele pe care sculpturile le iau sunt de cele mai multe ori abstracte. Sculptorul roman Constantin Brancusi a avut un rol decisiv pentru dezvoltarea miscarii minimaliste, in special in prima etapa – etapa constructivista, etapa al carui scop era acela de a crea o limba artistica universala.
• Minimalismul s-a manifestat in arhitectura intr-un mod cat se poate de inedit, avand in vedere ca artistii adepti ai acestui curent au incercat sa simplifice stilul arhitectural pentru a oferi mai mult spatiu, principalele elemente ale minimalismului reflectat in arhitectura fiind spatiul, lumina si forma. Tot aceste elemente sunt cele mai importante si in ceea ce priveste desing-ul interior, rezultatul fiind concretizat intr-un adevarat stil de viata, un stil de viata redus la utilizarea elementelor de maxima necesitate. Unul dintre cei mai importanti arhitecti care au imbratisat acest stil este Ludwig Mies van der Rohe care a adoptat teoria “Less is more” (Mai putin inseamna mai mult) pentru a-si evidentia punctul de vedere estetic. Minimalismul in arhitectura si design interior presupune folosirea unor elemente de stil sau a unor obiecte in scopuri diferite, in asa fel incat un obiect sau o incapere sa aiba mai multe functii, atat vizuale, cat si functionale. Mobilierul minimalist este simplu si multifunctional, iar decoratiunile sunt simple, uneori chiar abstracte si de neinteles deoarece difera foarte mult fata de obiectele de decor kitsch pe care le intalnim la tot pasul.
• Si in literatura minimalismul s-a concretizat prin folosirea unui numar redus de cuvinte. Este de la sine inteles ca pentru descifrarea mesajului unei opere literare care apartine acestui curent, modul in care cititorul interpreteaza opera este unul vital. Daca personajele din operele care apartin altor curente sunt rotunde, caracterizate cu lux de amanunte, persoanjele operelor minimaliste sunt plate, am putea spune chiar obisnuite. Unul dintre precursorii curentului minimalist manifestat in literatura este Ernest Hemingway.
• Minimalismul s-a manifestat si in domeniul muzical. Si in prezent intalnim foarte des stilul “minimal” sau mai bine spus “techno minimal”, caracterizat prin repetarea frecventa a unor note si chiar fraze muzicale intregi. Asadar, pe langa faptul ca minimalismul este o arta foarte complexa, a devenit si un adevarat stil de viata, un stil de viata simplu, caracterizat prin grija fata de natura si renuntarea la consumatorism.
