In emisfera nordica traiesc aproximativ 3000 de specii de musculite dansatoare – nume primit de la miscarile lor ca de dans pe care le fac roiurile in perioada de imperechere. Aceste specii apartin de familia Empidae si traiesc pe trunchiurile copacilor, iar larvele lor in lemnul putred.
Au corpul destul de mic, lungimea lui poate varia intre 1,5-15 mm. Se diferentiaza de alte musculite prin toracele robust si mare, abdomenul foarte alungit, picioarele lungi si paroase, aripile mari, transparente. Capul are o forma rotunda, ochii sunt mari, iar trompa este lunga si ascutita, orientata in jos, si are rol de a strapunge si omora prada.
La majoritatea speciilor in perioada de imperechere masculul aduce prada femelei pentru a se hrani. Femela depune un numar mare de oua in sol, in vegetatia de pe sol sau in balegar. Larvele se hranesc cu prada moale iar adultii cu musculite, diferite insecte si nectar.
Una dintre cele mai mari specii este musca dansatoare Empis tesselata care are lungimea corpului de 1,1-1,3 cm. Ea zboara in tufisurile de la marginea padurilor din luna mai pana in luna august.
In perioada de imperechere masculii sunt foarte lacomi, ei prind alte insecte din zbor si le ucid prin intepare cu trompa lor puternica si ascutita. Apoi in grupuri mici ei par sa execute dansuri in fata femelelor in sus si in jos si sa astepte care din ele doresc sa se imperecheze.
In cazul cand o femele se apropie masculul ii ofera drept cadou de nunta prada – insecta moarta. In timp ce femela mananca insecta are loc si ritualul de imperechere cu masculul.
