In timp cercetatorii au descoperit in jur de 200 000 de specii de viermi, din care o parte considerabila stau ascunse in apele marilor si oceanelor, iar mare parte misuna in jungla amazoniana. De asemenea expertii au ajuns la concluzia ca exista 1200 de specii de nemertieni – vietuitoare marine sau viermi marini care traiesc peste tot in lume, la toate adancimile in apa marilor, dar si in lacuri, iazuri, rauri si baltile din paduri.
Conform biologilor numeroase exemplare de viermi dispar zilnic din cauza pradatorilor acvatici sau cei care traiesc in padurile amazoniene.
Aceste specii fac parte din increngatura Nemertea si difera intre ele prin modul de viata foarte interesant. Trasatura lor comuna ce ii clasifica in aceeasi familie este trompa lor deosebita ce se aseamana cu un tub muscular, cu rol in prinderea prazii.
Aceasta este pozitionata in partea superioara a intestinului, chiar deasupra lui si poate prezenta mici diferente de la o specie la alta, prin faptul ca uneori are carlige de strapungere ce in acelasi timp au posibilitatea de a injecta in corpul victimei o secretie bogata in toxine. Majoritatea speciilor au sistem circulator si corpul in nunate vii. Unele sunt comensale, traiesc in interiorul cochiliilor molustelor bivalve, iar altele in interiorul sau exteriorul cochiliilor unor specii de crabi.
Nemertienii pot avea lungimea corpului mica sau la unele specii exagerat de mare. Astfel unele specii pot masura doar 0,5 mm, iar altele ajung si la 50 m. Majoritatea speciilor au ochi, acest lucru a fost observat la 250 de specii. Ca forma generala se aseamana cu niste animale melc si traiesc mai ales in apropierea coastei, in apele marine. Doar foarte putine specii traiesc in apa dulce sau sunt terestre. In general sunt viermi carnivori, se hranesc cu mici nevertebrate si sunt considerate hermafrodite.
Au organele sexuale pe partile laterale ale corpului. La unele exemplare femelele isi depun ouale sub forma unor gramajoare acoperite de mase gelatinoase sau ca un sirag de oua, iar la altele larvele se dezvoltata in corpul mamei. Exista si posibilitatea ca la anumite specii din oua sa iasa direct viermi in miniatura, fara sa existe o dezvoltare prealabila pana la aspectul corpului asemanator adultilor.
Cea mai mare specie de pe Pamant este Longissimus Leneus care are coloritul maroniu-deschis si poate ajunge pana la lungimea de 30 m si diametrul de 0,5-1 cm. Conform biologilor in anul 1864 a fost descoperit un exemplar extraordinar in Scotia, care avea lungimea de 55 m. Habitatul acestui vierme este alcatuit din apa salmastra a marilor Europei de Nord-Vest, a Marii Baltice si cea din jurul Insulelor Bermude. Aceasta specie poate fi vazuta in apropierea tarmului printre alge si pietre, in nisip, in lagune, golfuri si estuare.