Oraşul Iaşi, vechi centru istoric, cultural și religios, continuă ca după 2000 de ani de istorie să reprezinte un adevărat catalizator pentru zona Moldovei, atât din punct de vedere academic, cât şi economic, politic şi social.
Originea cuvântului „Iaşi” este destul de controversată. Există trei ipoteze cu privire la etimologia cuvântului.
O parte dintre cercetători susţin că numele oraşului Iaşi provine de la numele tribului sarmat, iazygii, menţionat în cronicele lui Ovidiu: ”Ispe vides onerata ferox ut ducata Iasyzi per media Istri plaustra bubulcus aquas”. O altă ipoteză ar fi că denumirea provine de la tribul alanic al jassilor. Denumirea oraşului Iaşi a fost descoperită pe o antică bornă kilometrică din Croaţia „ Jassiorum municipium”.
Originea maghiară a denumirii oraşului Iaşi este o ultimă ipoteză. În limba maghiară, oraşul poartă denumirea Jaszvasar care înseamnă „târgul jassilor”.
Oraşul Iaşi are o istorie bogată, în concordanţă cu contextul social-istoric specific zonei.
Prima atestare documentară a oraşului a fost făcută în anul 1408 când, printr-un decret emis de Voievodul Alexandru cel Bun, târgul primea anumite privilegii comerciale.
Târgul Iasilor, viitorul oraş Iaşi, devine cetate de scaun sau capitală a Moldovei în 1564 când Alexandru Lăpușneanul muta capitala ţării de la Suceava, la Iaşi. În 1640, domnitorul Vasile Lupu înfiinţează prima şcoală cu predare în limba română şi o tipografie care aparţinea de Biserica Trei Ierarhi. Trei ani mai târziu, era tipărită prima carte în limba română din ţinutul Moldovei, „Cazania lui Vaarlam”.
Oraşul Iaşi a trecut de cel puţin trei ori prin forţa focului, fiind incendiat prima dată în 1513 în timpul invaziei tătare, care a precedat atacurile otomane.
În 1538, se declanşează campania militară otomană pentru supunerea întregii Ţări a Moldovei. Dacă până atunci ţinutul Moldovei avea statut de suzeranitate protectoare a Porţii Otomane, acum trecea la un regim mult mai restrictiv.
În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanul muta cetatea de scaun de la Suceava, la Iaşi. Urmează o perioadă în care se încearcă dezvoltarea socială şi economică a oraşului şi ţării Moldovei, refacerea relaţiilor dintre domnitor şi boierime, întărirea puterii curţii domneşti.
Primul cod de legi moldovenesc vede lumina tiparului pe data de 4 mai 1646, având drept etalon normele de legi romano-bizantine. Acest cod de legi reprezintă primul cod de legi scris într-o limbă naţională din Europa.
1734 reprezintă o pată neagră în istoria oraşului, fiind anul în care apare şi se extinde epidemia.
Pe 1 septembrie 1739, în urma războiului ruso-otoman, un detaşament al armatei ruse, format în principal din românii din arealul Moldovei şi Țara Românească, condus de Constantin Dimitrie (fiul lui Dimitrie Cantemir) intră triumfal în oraşul Iaşi.
Regimentul este întâmpinat de Mitropolitul Moldovei, Antonie, de boierime şi locuitorii oraşului. Pe 5 septembrie, se semnează tratatul de pace, prin care se recunoştea suzeranitatea rusă şi autonomia ţinutului moldovenesc. Pe fondul neînţelegerii dintre celor două tabere, discuţiile au intrat în impas.
În 1768, Rusia declară din nou război Porţii Otomane. Drept urmare, armata rusă invadează teritoriul românesc de dincoace de Prut. În anul următor, septembrie 1769, armata rusă pătrunde din nou în oraşul Iaşi, unde îi obligă pe cetăţeni să depună un jurământ de credinţă faţă de Împărăteasa Ecaterina a II – a a Rusiei. În 1792, se semnează Pacea de la Iaşi, prin care se punea capăt celui de al şaselea război ruso-turc.
Data de 9 aprilie 1794 este un punct de referinţă în istoria ţinutului, deoarece este ziua în care în Marea Adunare a Ţării Moldovei, convocată la Mănăstirea Trei Ierarhi, desfiinţa instituţia de „şerbie”.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti şi al Moldovei a determinat ca Iaşiul, împreună cu Bucureşti, să fie capitala Principatelor Unite ale Modovei şi Valahia. În 1862, a fost definitivat procesul de unire a celor două principate, atât din punct de vedere legislativ, cât şi administrativ, politic, social şi economic. Astfel, capitala a fost mutată la Bucureşti.
La 6 decembrie 1916, capitala României, Bucureşti, este ocupată de armata Puterii Centrale. Astfel, timp de doi ani, oraşul Iaşi devine capitala României libere.
Al Doilea Război Mondial a afectat oraşul Iaşi. Cel mai grav eveniment în istoria modernă a oraşului s-a petrecut între 27-29 iunie 1941. În acest interval de timp, din ordinul Mareşalului Antonescu, au fost ucişi peste 13.000 de evrei.
În urma bătăliei de la Târgu Frumos, din mai 1949, bătălie câştigată de armata rusă, oraşul Iaşi este distrus aproape în totalitate. În iunie 1949, oraşul este ocupat de armata stalinistă.
Iaşiul a fost printre primele oraşe care au participat şi au declanşat Revoluţia din decembrie 1989. Astfel, planul iniţial era ca, pe 14 decembrie 1989, la auzul clopotelor de la Mitropolie, oamenii să se adune în Piaţa Unirii şi să protesteze. Planul a fost aflat de Securitate. Astfel, la momentul zero, în piaţa Unirii, erau forţele de ordine, îmbrăcaţi în civili, care au arestat capii revoluţiei şi au înnăbuşit pe moment revoluţia de la Iaşi.
Din punct de vedere geografic, oraşul Iaşi este situat pe şapte coline: Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Sorogari, Repedea şi Breazu.
Reţeaua hidrografică prezintă câteva elemente importante: este traversat de râuri, pârâuri, precum şi lacuri artificiale pentru agrement.
Cel mai important râu care traversează oraşul Iaşi este râul Bahlui. Altitudinea medie a luncii râului este de 40m.
Oraşul este traversat de râul Nicolina, precum şi de pârâul Sorogari (în Evul Mediu, din cauza faptului că în albia râului se depozitau resturile menajere şi nu numai, pârâul purta denumirea de Cacaină).
În partea de est a oraşului, pe pârâul Ciric, au fost amenajate trei lacuri artificiale de agrement. Zona este mirifică, lacurile fiind înconjurate de o zonă împădurită, destul de sălbatică. Elementul antropic este prezent prin baza de agrement. Este un loc obligatoriu pentru orice ieşean sau turist care vizitează oraşul.
Din punct de vedere climatic, oraşul Iaşi are o climă temperată, cu un pronunţat caracter continental, datorită invaziilor de aer estice, precum şi a anticiclonului estic, care transportă, iarna, mase de aer deosebit de reci, determinând cer senin şi temperaturi foarte scăzute. Vara, avem temperaturi medii ridicate şi valori mici ale cantităţii de apă rezultată din precipitaţiile lichide.
Oraşul Iaşi este un adevărat centru academic. Aici, se află una dintre cele mai vechi universităţi din ţară, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Aceasta continuă tradiţia Academiei Mihailene. Clădirea principală a universităţii, un interesant monument istoric, a fost construită în 1896.
Centrul academic al oraşului Iaşi cuprinde şi Universitatea Tehnică „Gh Asachi”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „ Grigore Popa”, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea de Arte „George Enescu”.
Din punct de vedere economic, oraşul Iaşi prezintă o industrie destul de variată. Cele mai puternice industrii sunt: cea a medicamentelor (Antibiotice Iaşi), metalurgie (Arcelor Mittal Tubular Products), textile şi industria alimentară. De asemnea, aici sunt prezente şi o serie de firme puternice care reprezintă interesele firmelor producătoare de utilaje industriale (According Group).
Din punct de vedere cultural, în cazul oraşului Iaşi, oferta este foarte variată şi acoperă toate gusturile, începând cu teatrul, opera, cercuri literare, terminând cu cafenele cu diverse teme: literare, jazz, etc.
Obiectivele turistice sunt foarte numeroase, fiecare pietricică, dacă ar putea vorbi, ar oferi povesti unice, mai vechi sau mai noi.
Un pas obligatoriu în itinerariul oricărui turist este zona Copou, cu parcuri interesante, cu Grădina Botanică cu un design unic, cu monumente şi statui cu o vechime de peste 200 de ani. De exemplu, statuia cu lei, din Parcul Copou, are peste 170 ani de istorie.
În Parcul Copou mireasma teiului eminescian va fi resimţită pe deplin, în timp ce vă plimbaţi pe aleile acestui parc. Aici veţi găsi „Teiul lui Eminescu”. În zona Bucium veţi putea să vizualizaţi „Plopii fără soţ” ai lui Mihai Eminescu.
Coborând din Parcul Copou, spre centrui puteţi vedea clădirea Universităţii Alexandru Ioan Cuza, adevărată bijuterie arhitectonică, care vă va impresiona atât prin stil, cât şi dimensiune.
O serie de monunente vechi, din perioada medievală, veţi regăsi colindând citadela: Mănăstirea Galata, Biserica Sf Sava, Mănăstirea Cetăţuia, Mănăstirea Frumoasă.
Case memoriale vom regăsi în oraşul Iaşi: Casa Memoriala a lui Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir, George Enescu, George Toparcenu, Mihai Codreanu.
Oraşul Iaşi este un important nod al culturii şi religiei ortodoxe, Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Mitropoliei, monumente unice în peisaj, sunt puncte obligatorii pentru itinerariul dumneavoastră.
Cuvintele sunt seci pe lângă istoria şi evoluţia acestui oraş. Vizitaţi-l o singură dată şi nu îl veţi uita!
În prezent, Iașiul este un centru de inovare și tehnologie, cu o economie în creștere rapidă, susținută de sectorul IT și de huburile de start-up. Orașul reușește să îmbine tradiția cu modernitatea, fiind un exemplu de transformare urbană și dezvoltare durabilă.
Iașiul este gazda multor festivaluri și evenimente culturale, de la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) la diverse concerte și expoziții de artă, care îmbogățesc viața culturală a orașului și oferă rezidenților și vizitatorilor o gamă largă de activități de timp liber.
