Corabia este numele dat unui oraş-port aflat în judeţul Olt, amplasat pe malul stâng al fluviului Dunărea. Deşi la început a fost un simplu sat, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a fost ridicat la rangul de oraş, datorită aşezării sale şi a unor probleme de ordin economic.
Satul Corabia aparţinea, în secolul al XIX-lea, de Mănăstirea Bistriţa şi nu prezenta un interes prea mare. Însă atunci când comercianţii din Caracal, care se ocupau cu transportul grânelor, au început să aibă probleme, aceştia au cerut ca, în satul Corabia, să fie construită o nouă schelă.
Problemele pe care le întâmpinau erau cauzate de Gh. Bibescu, unul dintre cei mai mari proprietari funciari din Olt, care era şi proprietarul schelei de la Islaz. Acesta le impunea comercianţilor tot felul de condiţii, iar aceştia nu puteau tot timpul să le îndeplinească.
Aşa că aceştia s-au gândit că satul Corabia ar fi mai potrivit pentru îmbarcarea grânelor şi au trimis o petiţie domnitorului, cerând ca satul să fie transformat într-un oraş liber. De asemenea, ei au propus ca o mie de pogoane să fie răscumpărate şi pe acelea să fie construite case.
Ei au propus şi ca oraşul să poarte numele domnitorului, însă acesta a refuzat şi a zis să se cheme Mircea, pentru a-l cinsti pe Mircea cel Bătrân. Însă, în cele din urmă, numele oraşului a rămas acelaşi cu cel al satului.
Orașul-port Corabia începe să se dezvolte la sfârşitul secolului al XIX-lea, tocmai datorită comercianţilor de cereale. În anul 1892, oraşul este legat la reţeaua feroviară, acesta fiind un alt motiv pentru dezvoltare. Începutul secolului XX marchează perioada de maximă prosperitate, atunci fiind construite mai multe clădiri publice.
De asemenea, au fost construite şi două monumente, Crucea Eroilor şi Monumentul Independenţei, care comemorează momentul în care trupele romane au trecut Dunărea pentru a se lupta cu turcii în cadrul Războiului de Independenţă din 1877.
Totodată, acest moment este marcat şi de statuia în care ţara este reprezentată de o tânără fată care arăta spre locul în care romanii au traversat fluviul.
Deşi începuse să se dezvolte, venirea regimului comunist la putere a însemnat şi declinul orașului-port Corabia. Portul a fost închis, iar oamenii au fost obligaţi să se adapteze unei industrializări forţate.
S-au construit mai multe fabrici, printre care una de fire sintetice, o fabrică de zahăr, una de mobilă şi o tăbăcărie minerală. După căderea regimului, doar fabrica de zahăr a mai rămas deschisă.
Orașul-port Corabia se remarcă şi prin faptul că aici se găseşte una dintre cele mai impunătoare şi mai mari catedrale din întreaga ţară, şi anume Catedrala Sfânta Treime.
Numele oraşului este legat de mai multe personalităţi române, cum ar fi fotbalistul Ion Oblemenco, actorul Şerban Ionescu sau Emil Boroghina, care a fost director la Teatrul Naţional din Craiova.
Rolul Corabiei în comerțul dunărean a fost crucial de-a lungul secolelor, portul său servind ca un important punct de tranzit pentru mărfurile ce călătoreau între Europa Centrală și Balcani. Acesta a influențat dezvoltarea orașului și a transformat-o într-un loc vibrant, cu o moștenire culturală bogată și diversă.
