- Chiar daca majoritatea ii cunoastem sub numele general de paianjeni, de fapt exista peste 34 de mii de exemplare din aceasta clasa, care face parte din artropode. Ce au in comun paianjenii de sunt toti numiti asa, este faptul ca au opt picioare pe care le folosesc la mers, au clesti in continuarea capului, au glande cu care otravesc hrana, iar masculul are organele reproducatoare in partea a doua a corpului.
- Paianjenii se folosesc in mod frecvent de matasea pe care o pot secreta. Paianjenii fac parte din clasa arahnidelor, ei fiind de asemenea terestri, insa trebuie mentionat ca anumite specii s-au adaptat cu mare usurinta la apele dulci, ei au insa dimensiuni foarte mici. Felul in care acestia supravietuiesc acolo poate sa fie destul de ciudat, avand in vedere ca ei prind bulele de aer si le duc dupa ei, pentru a se putea hrani cu insectele sau pestii mici din adancuri.
- Paianjenii sunt extrem de multi ca si numar, ca si variatii, ei sunt raspanditi pe intregul glob pamantesc. Cei mai multi au maxim un centimetru ca si marime insa exista specii care ajung si pana la zece centimetri, avand si picioarele extrem de lungi si foarte puternice.
- Corpul paianjenilor este asemanator cu cel al arahnidelor. El are o parte anterioara si una posterioara. Partea anterioara poarta denumirea de prosoma sau de cefalotorace, iar partea posterioara se numeste abdomen sau opiosthoma. Totusi ambele parti sunt despartite prin intermediul unui gat destul de subtire aproape invizibil pentru noi, cu ajutorul acestuia insa paianjenul se poate deplasa si poate sa isi foloseasca matasea.
- Paianjenii au de regula patru ochi, acestia sunt simpli, insa la cei care sunt nevoiti sa vaneze, ochii sunt mai mari, la cei care isi fac panza pentru a prinde prada, sunt mai mici. Clestii paianjenilor mai sunt numiti si chelicerae, iar prima sa pereche are un fel de ascutitura mai larga prin care arunca otrava atunci cand vrea sa ucida. De regula aceasta vine dintr-un cleste, chiar din capat.
- Antenele, care au aspect de picioare, poarta numele de pedipalp, iar la masculi, acestea au in dotare si un organ cu care palpeaza, folosit in perioadele de imperechere. Tot aici paianjenii au si patru perechi de picioare pe care le folosesc in deplasare avand practic o functie comuna.
- Paianjenii au doua feluri de a respira, pe de o parte avem deschiderile din zona abdomenului, care ii ajuta sa respire deoarece acestea duc la plamani, si pe de alta parte avem deschiderile care duc la un sistem de tuburi, avand forma unor trahee. Probabil pe acesta au reusit paianjenii sa le modifice atat de bine incat au reusit sa se adapteze la mediul subacvatic, reusind sa respire sub apa cu ajutorul bulelor.
- Sistemul de digestie al majoritatii paianjenilor este foarte bine adaptat pentru a digera mancare lichida. Tocmai de ceea paianjenii digera mancarea undeva in natura,de exemplu isi prind prada in matase pana aceasta se sufoca, devine lichid, pentru ca apoi sa ingurgiteze lichidul.
- Creierul unui paianjen, spun specialistii, pare sa fie foarte complex, functionand in functie de criteriile pe care le foloseste pentru a-si procura mancarea. Daca el isi localizeaza hrana prin senzorii vizuali, atunci acesta va dezvolta partea aceea a creierului mai mult, iar daca isi localizeaza hrana prin atingere, deci prin intermediul stimulilor senzoriali, de asemenea.
- Paianjenii se hranesc cu prada vie, in majoritatea cazurilor pot fi numiti carnivori. Atunci cand sunteti muscati de un paianjen de dimensiuni foarte mari, durerea resimtita este extrem de mare, insa cei mai multi specimeni sunt destul de firavi si nu pot sa raneasca omul.
- Cel mai periculos paianjen pentru om este cel numit „vaduva neagra”, care poate chiar sa fie agresiv, cat si speciile inrudite cu acesta, foarte apropiate, chiar daca nu ataca decat pentru a se apara, deci doar atunci cand se simt in pericol.
- In cazul in care ati fost muscat de un paianjen din specia vaduva neagra, trebuie sa va asteptati la o durere foarte mare cat si la un eventual lesin dupa care urmeaza si dificultati grave de respiratie. Chiar daca nu este fatala, muscatura trebuie sa fie tratata de un specialist.
- Prin intermediul matasei, masculul paianjen transfera sperma pentru femela paianjen, cu care aceasta din urma formeaza ghemotoace mici de matase. O alta intrebuintare a matasii mai ales pentru paianjenii mici mai este si cea de deplasare, deci paianjenii se lasa purtati kilometri intregi cu acea matase.
- Firul de matase al paianjenilor este mai dur decat otelul, acesta este considerat a fi mult mai puternic, mai rezistent, este si elastic. Un lucru interesant este faptul ca un singur paianjen poate sa dea nastere mai multor tipuri de panza, sau asa numita matase. In rest toti paianjenii formeaza un singur tip de panza pentru toata viata lor.
- Matasea paianjenilor mai este folosita si pentru a face cuiburi, pentru a le aduce aproape unul de altul, dar si pentru a-i ajuta pe paianjeni sa isi gaseasca calea, pentru ei totul fiind un fel de labirint in deplasare. Totusi cea mai des intalnita matase este cea cunoscuta sub denumirea de panza de paianjen, cea cu care de regula paianjenii isi prind prada si o devoreaza iar dupa acest moment creeaza matasea cu care o infasoara.
- Paianjenii nu sunt deloc sociabili unul cu altul. Foarte rar creeaza o panza comuna, iar cei care o fac isi pun toate bazele pe simturile tactile.
- Exista si paianjeni care vaneaza pur si simplu, fara ajutorul matasii, ei sunt cei care stau la panda, iar cand prada se apropie o prind, insa adesea ei se bazeaza pe simturile proprii precum vazul si pipaitul. Vazul il folosesc in cazul in care sunt nevoiti sa vaneze pe timp de zi, iar pipaitul il folosesc atunci cand sunt nevoiti sa vaneze noaptea.
- Exista si asa numitii paianjeni saritori care de fapt nu fac nimic altceva decat sa sara practic pe prada, sau dupa cum se spune sa creeze o ambuscada. Acestia sunt si foarte priceputi in deghizari.
- Masculii paianjen se maturizeaza mult mai repede si in functie de rapiditatea cu care isi gasesc o femela se vor reproduce. Adesea puii stau pe langa mama, fiind carati in cele mai multe cazuri pana cand acestia se pot descurca singuri.
- Paianjenii fac parte din clasa arachnida, din oridinul araneae, fiind stiute pana acum 105 familii in total, din care 10 sunt deja disparute. Cele mai remarcabile specii sunt paianjenul lup, paianjenul tesator orb, cat si paianjenul saritor.
