Presura sură (Miliaria calandra) este o pasăre migratoare larg răspândită în Europa, Asia și Africa de Nord, fiind comună și în România, unde preferă terenurile deschise, cum ar fi câmpiile și pășunile. Cu un penaj discret, dominat de nuanțe de gri, maro și brun, presura sură se integrează perfect în peisajele agricole, unde își găsește hrană și locuri pentru cuibărit. Această pasăre este cunoscută pentru sunetele sale puternice și pentru comportamentul poligam al masculilor.
Habitatul și distribuția geografică a presurii sure
Presura sura (Miliaria calandra) este o pasare migratoare raspandita pe tot cuprinsul tarii noastre. Apare in Europa, Asia si Africa de Nord. Prefera terenurile deschise, pasunile, campurile de cereale, in general zone de altitudine mica.
Caracteristicile fizice ale presurii sure
Femela si masculul au un colorit al penajului asemanator. Mai ales pe partea dorsala, predomina nuantele de gri, maro, brun, grena cu dungi albe si negre. Capul are pe partile laterale cate doua pete maro, pieptul si abdomenul au un colorit mai deschis.
Zonele laterale sunt cu dungi negre. Ciocul si picioarele sunt galben-portocalii. Pasarea adulta are lungimea de 19 cm, greutatea de 53 g, iar deschiderea aripilor de 26-32 cm.
Hrana și rolul presurii sure în ecosistemele agricole
Cloceste in cuiburi construite in jurul tufisurilor sau direct pe sol. Se hraneste cu seminte, cereale, frunze, muguri si fructe de padure. De asemenea, consuma si insecte, moluste, viermi, paianjeni, gandacei, diferite larve (de insecte, gandaci, lacuste si omizi).
Comportamentul de reproducere și ciclul de viață
Masculii sunt pasari poligame. Isi construiesc cuibul din radacini, frunze, par, pene si fire de iarba uscata.
In perioada mai-iunie, femela depune 3-5 oua albe cu pete negre sau maronii, pe care le cloceste singura o perioada de 14 zile. La inceput, puii sunt hraniti de ambii parinti cu larve si insecte mici, apoi, dupa 12 zile, incep sa zboare in apropierea cuibului si sa-si caute singuri hrana.
Iarna pot fi observate in carduri mari cu pasari din acelasi soi, zburand pana in sate si orase. Pot fi recunoscute si dupa sunetele pe care le scot, mult mai puternice in timpul zborului.
Presura sura face parte din ordinul Passeriformes si familia Emberizidae.
Rolul presurii sure în ecosistemele agricole
Presura sură joacă un rol esențial în ecosistemele agricole prin dieta sa variată, care include atât insecte, cât și semințe. Pe timpul verii, consumul de insecte precum lăcustele, omizile și gândacii ajută la reducerea populațiilor de dăunători care afectează culturile agricole.
În lunile reci, presura sură se hrănește predominant cu semințe și cereale, contribuind la dispersarea semințelor în mediul înconjurător. Această specie este astfel o verigă importantă în lanțul trofic al ecosistemelor agricole și joacă un rol în menținerea echilibrului ecologic.
Comportamentul de reproducere al presurii sure
Masculul de presură sură este cunoscut pentru comportamentul său poligam, având mai multe partenere în timpul sezonului de reproducere. Femela este cea care construiește cuibul și clocește ouăle, în timp ce masculul se ocupă de protejarea teritoriului.
Cuiburile sunt ascunse în vegetația joasă, de obicei lângă tufișuri sau direct pe sol, unde puii sunt protejați de prădători. După o perioadă de aproximativ 14 zile de clocit, puii eclozează și sunt hrăniți de ambii părinți cu insecte și larve, pentru a crește rapid și a învăța să zboare.
