In sedimentele cretacice ale Americii de Nord au fost descoperite ramasitele fosile ale doua genuri de pasari marine, care se deosebeau de pasarile de azi prin faptul ca aveau numerosi dinti marunti cu ajutorul carora marunteau prada.
Una dintre acestea era Ichthyornis-ul care inseamna pestele-pasare. Nu era o pasare foarte mare, avea inaltimea de 20 cm si aripile bine dezvoltate. Se asemana cu pestii prin faptul ca avea vertebre ca si acestia.
Capul era mare insa cutia craniana destul de mica, iar maxilarele prevazute in alveole cu numerosi dinti ascutiti si curbati. Partea anterioara a maxilarului superior era neteda, doar partea sa posterioara avea dinti marunti. Sternul avea carena inalta, picioarele erau subtiri. Hrana sa era formata din pesti.
O alta pasare adaptata la viata acvatica a fost Hesperornis-ul. Si aceasta a trait in Cretacicul superior, insa era mai mare, avea lungimea corpului de 1,5 m.
Maxilarul superior prezenta numerosi dinti curbati spre spate, mici si foarte ascutiti. Pe maxilarul inferior exista o formatiune osoasa speciala care nu mai aparea la alte specii de pasari. Sternul era plat, fara carena, zona cervicala a coloanei vertebrale avea 17 vertebre, iar cea codala era formata din 13 vertebre.
Picioarele erau lungi si subtiri, se puteau inclina spre partile laterale si astfel erau folosite ca niste vasle. Pasarea Hesperornis era o inotatoare si o scufundatoare excelenta, adaptata perfect la viata acvatica, inainta cu viteza in apa si prindea in maxilarele lungi pesti de dimensiuni mai mici – hrana ei preferata.
