Pelerinajul la Mecca și principiile de bază ale islamului

Pelerinajul la Mecca reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi ai islamului. Baza islamului, reprezentat de acești „cinci stâlpi” sunt: devoțiunea, credința, rugăciunea, postul (Ramadanul), pelerinajul. Această călătorie înterprinsă de musulmani are ca destinație esențială Marea Moschee (al-Masjud al-Haram), cu scopul de a venera Kaaba, cel mai sfânt altar islamic.

Principiile de bază ale islamului

Coranul este cartea sfântă a islamului și reprezintă cuvântul și legea lui Dumnezeu revelate profetului Mahomed, la Mecca, de către arhanghelul Gabriel; prin analogie, Coranul reprezintă pentru musulmani ceea ce înseamnă evanghelia pentru creștinii ortodocși. O altă carte religioasă apreciată este Sunna, o carte scrisă despre Mohamed și învățăturile lui de către discipolii lui. Principalele grupări ale islamului sunt: sunniții, șiiții și kharigiții.

În contextul iudaismului și creștinismului, islamul răspândit de Mohamed, în sec. al VI-lea, este o religie monoteistă care respinge ideea de trinitate; predică și acceptă viața de după moarte. Adam, Avram, Noe, Moise, Iisus, Mohamed sunt considerați profeți.

Dumnezeu în limba arabă este Allah. Islam vine din arăbescul „aslama” care înseamnă „a se supune”. Musulman vine de la arăbescul „moslem” și înseamnă credincios. Musulmanii practică de 5 ori pe zi rugăciunea, ritual îndeplinit de către orice credincios cu vârsta de peste 7 ani.

În islam, „haji” reprezintă pelerinajul la Mecca. Datoria unui musulman este de a vizita cel puțin o dată în viață Mecca. Pelerinajul la Mecca este o îndatorire a oricărui musulman apt de a întreprinde o călătorie, obligația excluzând persoanele cu handicap fizic sau sărace.

Ritualul de la Marea Moschee

Mecca este considerată a fi intersecția verticală a lumii cerești cu lumea telurică. Ritualul de la Marea Moschee presupune înconjurarea ei de șapte ori și sărutarea pietrei. Înainte de a intra în orașul sfânt, pelerinul trebuie să se schimbe în haine curate, țesute dintr-o bucată de pânză albă, simbolizând curățenie sufletească și egalitate față de ceilalți pelerini. Odată ajunși aici, pe durata a câteva zile, ei vor comemora evenimentele principale din viața lui Mohamed.

În prima zi, musulmanii înconjoară invers acelor de ceasornic de șapte ori altarul, Kaaba, acest act numindu-se „tawaf”.

Kaaba, altarul negru masiv de azi, în trecut a fost tot un altar sfânt pentru divinitățile pre-islamice. Însă odată cu revelația lui Mahomed, religia islamică s-a transformat într-o religie monoteistă în 630 D.H.. Altarul este în formă de cub, iar meteoritul este montat în argint. Altarul a fost acoperit cu pânză țesută cu aur și argint pe care au fost înscrise diverse versete din Coran. În colțul altarului Kaaba se află Piatra Neagră („Hajaru’l – Aswald); această piatră este un meteorit, considerat a fi fost adus pe Pământ de arhanghelul Gabriel.

Musulmanii considerau că Keeba a fost construit inițial de Avraam, care căuta împreună cu soția lui Hagar apă pentru fiul lor, Ismail. Avraam este considerat de musulmani un profet. Acest drum al căutării de apă de către Avraam a fost transpus în islam într-un alt moment din ritualul pelerinajului și vizitei la orașul Mecca. Pe balustrada de sus a altarului, musulmanii merg înainte și înapoi de șapte ori.

Un alt moment din pelerinajul la Mecca este vizitarea orașului Mina sau Câmpia Arafat, locul unde Mohamed a ținut ultima predică despre islam.

Trecerea la monoteism a avut ca rol unificarea musulmanilor, deoarece înainte de venirea lui Mohamed ei erau politeiști și divizați. Mecca era inițial un loc de cult al triburilor vechi. Rămășițele acestui cult sunt păstrate în mod secret, analizarea sau vizitarea lor fiind interzisă atât musulmanilor, cât și străinilor.