Pestele-cutit (Gymnotus carapo) populeaza apele dulci din America Centrala si de Sud, din Argentina, Mexic, Trinidad si Paraquay. Se aseamana cu anghila electrica prin faptul ca are capacitatea de a genera campuri electrice prin organele sale modificate, caracteristice speciei. Cu un corp alungit și desenat în dungi galbene, gri și maronii, acest pește își datorează numele formei sale distinctive, asemănătoare unui cuțit.
Aceste organe sunt totusi electrofori slabi, sunt folosite in orientare, in cautarea hranei, pentru aparare sau atac, emit descarcari electrice care pot paraliza si ucide prada.
Caracteristicile fizice și anatomia peștelui-cuțit
Pestele-cutit are forma corpului alungita si ingustata spre coada, poate ajunge la lungimea de 60 cm. De-a lungul corpului prezinta un desen format din dungi galbene, gri si maronii, datorita carora a fost numit si pestele-cutit dungat. La pestii adulti predomina dungile mai intunecate.
Utilizarea câmpurilor electrice de către peștele-cuțit
De-a lungul corpului nu are inotatoare ventrale si dorsale, chiar si coada lipseste, doar aripioara anala apare pe partea inferioara a corpului, este foarte lunga si are aspectul unei vele. Aceasta este folosita pentru a-l ajuta sa inoate cu miscari sinuoase, inainte si inapoi. In zona pectorala are doua aripioare mici, formate din cate 15 raze. Are gura larga, prevazuta cu o serie de dinti desi si ascutiti. Ochii sunt mici, pozitionati in partea de sus a capului.
Comportamentul și dieta peștelui-cuțit
Este un peste nocturn, cu un comportament foarte agresiv si teritorial, care isi cauta hrana pe timp de noapte, aceasta consta din insecte acvatice, oua de insecte, viermisori, pesti mici si diferite materii vegetale.
In timpul zilei sta ascuns in adaposturile din mediul sau natural, printre pietre si radacini de plante. In perioada de reproducere este mai putin agresiv, femela isi depune ouale pe fundul apei, iar masculul le pazeste pe toata perioada incubatiei.
Pestele-cutit face parte din ordinul Gymnotiformes si familia Gymnotidae. Nu este o specie pe cale de disparitie. Acesta specie a fost descoperita de naturalistul suedez Carl Linnaeus Nilsson in anul 1758.
Importanța ecologică și impactul uman asupra peștelui-cuțit
Peștele-cuțit joacă un rol crucial în ecosistemele acvatice, fiind atât un prădător cât și o specie de pradă. El ajută la controlul populației de insecte acvatice și pești mici, contribuind la echilibrul ecologic al habitatelor sale. Cu toate acestea, activitățile umane, precum poluarea apei și defrișările, au un impact negativ asupra populațiilor de pești-cuțit.
Fragmentarea habitatelor naturale și introducerea speciilor invazive pot reduce semnificativ numărul exemplarelor în sălbăticie. Deși Gymnotus carapo nu este considerat o specie pe cale de dispariție, conservarea habitatului său natural este esențială pentru menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității în regiunile pe care le populează.
Video – Pestele-cutit (Gymnotus carapo):
