Pestele ghidrinul traieste in apele oceanelor Atlantic, Pacific si marilor adiacente lor, dar si in cursuri de apa dulce din Europa, Asia de Est si America de Nord. Prefera apele statatoare cu nisip si strat argilos, dar apare si in apele salmastre, in rauri si lacuri bogate in vegetatie acvatica. Numeroase exemplare traiesc in Marea Neagra si Marea Mediterana. Particularitatea acestui peste consta in cei trei spini mobili care apar pe spate, ososi, triunghiulari si ascutiti, de marimi diferite.
Pestii care au ajuns la maturitate au lungimea corpului de 5 cm, in cazuri exceptionale ajung la maxim 10 cm. Ca aspect general ghidrinii au corpul alungit si putin comprimat pe partile laterale, cu pedunculul codal destul de bine marcat. De asemenea pe spatele pestilor apar mai multe placi osoase destul de mari.
Pe partea posterioara a spatelui, foarte aproape de pedunculul codal apare inotatoarea dorsala formata din 9-13 raze ramificate. Chiar in fata ei apare cel de-al treilea spin ascutit care este mai mic comparativ cu ceilalti doi. Pe partea opusa se observa inotatoarea anala, putin mai mica decat cea dorsala, alcatuita doar din 7-10 raze ramificate. In spatele deschiderilor branhiale foarte bine evidentiate de o parte si de alta a capului apar inotatoarele pectorale alungite si in forma de evantai.
Spre deosebire de acestea aripioarele pelviene sunt inguste, ascutite si pronuntat zimtate. Inoatatoarea codala este larga, cu marginile usor rotunjite si o curbura mica pe mijloc. Coloritul pestelui este variabil in functie de anotimp (iarna gri-argintiu, vara maroniu si vernil), habitat, starea fiziologica a ghidrinului si varsta sa. De asemenea in perioada de imperechere femela si masculul au nuante de culori diferite.
Masculul in special are culorile mai intense, in tonuri stralucitoare albastrui pe spate, argintii pe partile laterale si rosiataice pe partea ventrala si aripioare. Femela din contra are abdomenul galbui-deschis si pe partile laterale prezinta benzi transversale de culoare inchisa. In majoritatea cazurilor exemplarele mici, tinere au corpul argintiu. Gridinul are capul mare, cu maxilarul inferior mai lung decat cel superior. Ochii sunt mari, au irisul de culoare albastru-deschis si sunt pozitionati pe partile laterale ale capului.
In perioada de reproducere masculul este cel care construieste cuibul pe fundul apei, la baza vegetatiei acvatice si tot el pazeste si ouale. Dupa imperechere femela depune ouale in cuib, apoi masculul sta in apropierea lor pentru a le pazi de pradatori. Femela se indeparteaza de cuib si duce un stil de viata solitar. Ouale eclozeaza dupa 7-12 zile si astfel apare puietul care va ramane in cuib timp de cateva zile.
In momentul in care minorii vor incerca sa evadeze din cuib vor fi prinsi imediat de mascul si adusi inapoi. In aceasta perioada de pazire a oualor si apoi de ingrijire a puietului masculul este foarte agresiv si teritorial, nu permite nici unui intrus sa se apropie. Hrana acestor pesti consta din alge, viermi, mici crustacee, larve si oua de peste, larve de insecte acvatice.
Pestele ghidrinul are denumirea stiintifica de Gasterosteus aculeatus, face parte din ordinul Gasterosteiformes, familia Gasterosteidae si nu este o specie pe cale de disparitie. Nu prezinta valoare comerciala, este crescut doar pentru a fi utilizat ca hrana pentru pasarile si animalele domestice. Speranta de viata a ghidrinului este de 2-3 ani.
Video – Pestele ghidrinul (Gasterosteus aculeatus), construirea cuibului de catre mascul:
