Podişul Mehedinţi se află în partea de sud-vest a României, la vestul râului Motru şi chiar la poalele Munţilor Mehedinţi, de unde îşi are şi numele, limitele sale fiind în partea de est – Valea Motrului, în partea de vest – Valea Dunării, în partea de nord – Munţii Mehedinţi şi în partea de sud – Podişul Getic.
Altitudinile sale variază de la 400 de metri, până la aproximativ 600 de metri, iar vârfurile care depăşesc altitudinea de 600 de metri poartă denumirea de conete. Această unitate este practic un podiş ce are în alcătuirea sa câteva şisturi cristaline, dar şi calcare, iar acolo unde apar calcare s-au stabilit prezența unor fenomene de tip carstic şi anume: văi, peşteri, chei, poduri naturale, sohodoluri-văi, cursuri subterane, polii şi doline.
Aspectul său, per ansamblu, este cel al unuia de platou mai adânc fragmentat cu ape, iar Carstul Mehedințian prezintă regiunea de sub mediane a podişului, fiind bine dezvoltat în calcare jurasice, printre care se află şi Jurasic Superior şi Jurasic Mediu, iar sporadic apar şi câteva depozite de vârsta unui Jurasic inferior.
Sunt prezente şi calcare cretacice, printre care doar Cretacic Superior şi Cretacic Inferior. Motru, Topolnița şi Cosuștea reprezintă cele trei artere mari hidrografice pe care este acest carst este axat. Putem spune că Podişul Mehedinţi este, de fapt, o treaptă mai scufundată a Carpaţilor, acesta reprezentând o unitate de relief mai specială, chiar unicat în România, având în vedere că are asemănarea munţilor, dar altitudinea dealurilor.
Clima zonală
Clima din Podişul Mehedinţi este una de tip temperat – continentală, climă ce este, de altfel, şi caracteristica dealurilor cu înălţimi mai mari, având slabe influenţe de tip submediteranean, acestea manifestându-se prin ploi tomnatice şi ierni mai blânde.
În partea de sud, temperaturile sunt mai ridicate, dar anual se înregistrează între minim 8 şi maxim 10 grade celsius, această zonă fiind cotată drept una dintre cele mai călduroase zone ale României, însă valori mai scăzute sunt înregistrate către Podişul Getic. Vântul care îşi face apariţia, de regulă, este Austrul şi mai apar şi fenomenele Foehn.
Fauna – flora şi râurile
Fluviul Dunărea este cel mai mare fluviu care străbate Podişul Mehedinţi, acesta limitându-l în partea de vest, alături de râul Motru care reprezintă marginea de est, în rest Podişul Mehedinţi fiind străbătut de râuri mai mici, chiar neînsemnate, având de regulă izvoarele comune cu munţii din vecinătate şi anume Bahna şi Topolnița, acestea vărsându-se în Cosustea, afluentul drept al Motrului şi în Dunăre.
Relieful podişului mai este reprezentat şi de câteva văi seci, iar în ceea ce priveşte partea de lacuri naturale, amintim Zătonul, care este un lac carstic temporar şi Porţile de Fier care este un lac antropic de pe Dunăre, totodată şi un lac de acumulare pentru care se manifestă un mare interes din punct de vedere energetic şi navigator la nivel naţional.
Vegetaţia Podişului Mehedinţi este reprezentată de păduri cu foioase, însă gorunetele alternează cu făgetele. Flora mai este reprezentată şi de cărpiniţa, de liliac sălbatic şi de mojdrean. În privinţa faunei, sunt prezente animale specifice pădurilor de foioase, precum mistreţul, lupul şi vulpea sau viezurele.
Mai pot fi observate şi prezența unor termofile de tip mediteranean, precum vipera cu corn, scorpionul şi broasca ţestoasă. Cele mai predominante sunt solurile de culoare cenuşie şi solurile de culoare brun – roşcată, acestea făcând parte din cele argiloiluviale, denumite şi argiluvisoluri, adică soluri care au o fertilitate de categorie mijlocie care necesită îngrăşăminte şi mai multe lucrări speciale agrotehnice pentru a putea da roade folositoare.
Locuri atractive la Podişul Mehedinţi
Printre rezervaţiile naturale ale Podişului Mehedinţi,, întâlnim pe cele paleontologice, precum Bahna, un punct fosilier sau Peştera lui Epuran, o rezervaţie speologică, dar şi rezervaţii de floră şi de peisaj, precum Pădurea de Liliac şi Podul Natural. Agricultura din această zonă nu este tocmai dezvoltată, datorită solurilor sale mai puţin fertile, însă cu îngrăşăminte pe măsură se pot obţine şi rezultatele dorite.
În general, aici se cresc animale, precum ovine şi bovine, dar şi porcine, având la bază pajiştile naturale, cât şi culturile de plante furajere. De asemenea, în zona Podişului Mehedinţi se mai practică şi cultviarea diverşilor pomi fructiferi, precum peri, meri, cireşi sau chiar plantarea vieţi-de-vie.
Populaţia podişului este destul de redusă, locuitorii fiind mai prezenţi mai ales spre Severin şi spre Bahna, însă în restul teritoriului satele sunt destul de rare şi mici, casele fiind chiar poziţionate la o distanţă foarte mare una de cealaltă.
Podişul Mehedinţi nu se poate spune că are resurse minerale foarte bogate în subsol, fiind prezente doar nişte calcare care sunt exploatate la Baia de Aramă şi la Bahna, iar transportul constă în rute feroviare, rute navale şi auto, care permit pătrunderea în teritoriu sau trecerea podişului pentru a merge către un oraş din apropierea sa.
Podișul oferă condiții propice pentru dezvoltarea unei biodiversități remarcabile, incluzând specii de plante și animale endemice, care se adaptează la solul calcaros și la microclimatul specific zonei.
Oferind nu doar peisaje naturale impresionante, Podișul Mehedinți este și un loc ideal pentru activități de ecoturism și aventură, cum ar fi speologia, drumețiile și bird watching.
