Premiile Nobel 2018 au fost deja anunţate, ceremonia de decernare a acestora (diploma, plus 9 milioane de coroane suedeze/870 de mii de euro, pentru fiecare laureat) urmând să se desfăşoare ulterior, în capitala Suediei, Stockholm, în prezenţa familiei regale suedeze şi a altor oficialităţi, la data de 10 decembrie – ziua în care se comemorează cel care a fondat acest premiu, Alfred Nobel (decedat la 10 decembrie 1896).
În anul acesta, 2018, nouă bărbaţi şi trei femei au fost recompensaţi cu Premiile Nobel, pentru activitatea lor în cinci domenii de activitate: medicină, chimie, fizică, pace şi economie. Premiul Nobel 2018 pentru literatură nu a fost acordat, din pricina faptului că Academia suedeză s-a confruntat cu o “criză de încredere”, generată de un scandal care a dus la demisii în lanţ, premiul fiind reportat pentru anul viitor.
Premiile Nobel 2018 – Medicină. Sistemul imunitar contra cancerului
Premiul Nobel 2018 pentru medicină a recompensat doi cercetători, unul japonez şi altul american, care au deschis un drum nou în lupta cu cancerul. Tasuku Honjo şi James P. Allison, în urma a nenumărate studii şi experimente, au ajuns la concluzia că este posibil să se folosească sistemul imunitar al organismului pentru eliminarea ţesuturilor canceroase, aspect care ţine de ramura numită imunoterapie.
Încă din 1992, Tasuku Honjo s-a ocupat de o proteină cu rol în activitatea sistemului imunitar, proteină “botezată” PD-1, care acţionează ca o “frână” la acţiunea limfocitelor T. După câţiva ani de cercetare, Honjo a descoperit că, prin inhibarea proteinei PD-1, limfocitele ar putea ataca celulele canceroase mult mai uşor şi astfel s-ar putea lupta împotriva tumorilor, fără a afecta restul organismului.
La aproape aceeaşi concluzie a ajuns şi James P. Allison, de la Universitatea Berkeley, din California, în legătură cu o altă proteină, CTLA-4. Încercările clinice au dat rezultate promiţătoare la pacienţii cu melanom, cu cancer la plămâni şi la vezica urinară.
Premiul Nobel 2018 pentru chimie – evoluţie accelerată în eprubetă
Premiul Nobel 2018 pentru chimie a revenit unei echipe formate din trei cercetători – americanul Frances Arnold (California), care a primit jumătate din premiu, iar cealaltă jumătate pentru George Smith (Universitatea Missouri, Columbia) şi britanicul Gregory Winter (Universitatea Cambridge).
Frances Arnold a încercat, încă din anii 1990, să reproducă procesul de evoluţie naturală, dar accelerată, în laborator. S-au obţinut astfel enzime total noi (pornind de la gene), cu rol în sinteza ADN-ului.
George Smith a făcut experienţe similare cu peptide, compuşi organici, alcătuiţi din doi sau mai mulţi aminoacizi, reprezentând trepte intermediare în sinteza lanţurilor proteice. În felul acesta, cercetătorul a descoperit un bacteriofag, un virus care infectează bacteriile, pe care l-a folosit ca instrument pentru sinteza lanţurilor proteice.
Gregory Winter s-a inspirat din tehnica lui Smith, pentru a selecţiona anticorpi, molecule mult mai complexe, în vederea valorificării în scopuri terapeutice.
Premiul Nobel 2018 pentru fizică – laserele în prim plan
Trei cercetători în domeniul fizicii au primit Premiul Nobel 2018 – Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland. Arthur Ashkin are meritul de a fi inventat “pensetele” optice, aplicabile în domeniul medical, permiţând manipularea organismelor microscopice (viruşi, bacterii etc.). Gérard Mourou, de la Universitatea Michigan, şi Donna Strickland, de la Universitatea canadiană Waterloo, au fost premiaţi pentru o tehnică de generare a razelor laser de mare intensitate, graţie unei tehnici numită «chirped pulse amplification» (CPA), utilizabilă în chirurgia optică şi în alte domenii.
Premiul Nobel 2018 pentru pace – lupta împotriva violentelor sexuale, ca arme de război
Medicul ginecolog congolez Denis Mukwege şi Nadia Murad, o femeie din Irak, ex-sclavă a organizaţiei “Statul islamic”, au primit Premiul Nobel pentru pace, 2018, “pentru eforturile lor de a pune capăt violentelor sexuale ca armă de război”, o deosebită onoare in cadrul recunoasterii internationale pe care o oferă Premiile Nobel 2018.
Nadia Murad, în vârstă de 25 de ani, a devenit purtătoarea de cuvânt a Yazidiţilor (grup religios de etnie kurdă, de pe teritoriul Irakului), persecutaţi de djihadisti (adepţi ai unei ideologii politice şi religioase islamiste, care apelează la violenţă pentru atingerea scopurilor lor. Satul Nadiei Murad a fost atacat de “Statul islamic”, in august 2014, bărbaţii au fost ucişi, copiii, înrolaţi ca soldaţi, iar femeile transformate în sclave sexuale. Căsătorită forţat, Nadia Murad însăşi a fost torturată, bătută, violată, vândută şi revândută ca sclavă de mai multe ori, până a reuşit să fugă, ajungând mai întâi în Kurdistan, apoi în Germania, de unde continuă lupta şi face cunoscută soarta comunităţii yazidiţilor.
Doctorul Denis Mukwege, în vârstă de 63 de ani, este recunoscut pentru lunga sa experienţă în chirurgia reparatorie, pentru femeile victime de război, din Republica Congo. În 1999, la Panzi, el a creat un spital unde a îngrijit 50 de mii de astfel de femei violate în timpul războiului din Kivu, pe care l-a calificat drept “războiul contra corpului femeilor”.
Premiile Nobel 2018 – Economie. Conexiunea dintre dezvoltare, climat şi tehnologie
Economia nu figurează în lista disciplinelor pentru care Alfred Nobel a instituit acest premiu, ca semn de recunoaştere a contribuţiilor la progresul umanităţii. Premiul pentru economie a fost creat de către Banca Suediei, în 1968, în acord cu Fundaţia Nobel a Academiei Regale de Ştiinţe şi este un echivalent al Premiului Nobel.
Aşadar, laureaţii de anul acesta ai Premiului Nobel 2018 pentru economie sunt americanii William Nordhaus şi Paul Romer, pentru studiile lor referitoare la integrarea schimbărilor climatice şi a inovaţiilor tehnologice în analiza macroeconomică. “Graţie lor, a subliniat Academia Regală de Ştiinţe, suntem mai aproape de a afla cum putem avea o creştere economică mondială prelungită şi sustenabilă”.
William Nordhaus, profesor la Yale, în vârstă de 77 de ani, este primul care a creat, în anii 1990, un model care explică interacţiunile dintre economie şi climat. Paul Romer, profesor la Universitatea din New York, la Stern School of Business (pentru scurt timp economist-sef la Banca Mondială, de unde a demisionat anul acesta) a demonstrat felul în care forţele economice modelează maniera în care companiile pot genera idei noi, pentru a pune bazele unui nou model de dezvoltare – teoria creşterii endogene.
Premiile Ig Nobel 2018 (Ig Nobel Prize 2018) – care “te fac să râzi, apoi să meditezi”
Premiile Ig Nobel (un joc de cuvinte, bazat pe asemănarea fonetică între Nobel şi englezescul “Ignoble” – nedemn, dezonorant) se acordă anual, din iniţiativa revistei ştiinţifice umoristice “Annals of Improbable Research” (AIR), cu o lună înainte de Premiile Nobel. Laureaţii sunt “celebraţi” printr-o diplomă scrisă de mână şi 10 trilioane de dolari zimbabweeni.
Anul acesta, Premiile Ig Nobel au fost înmânate la data de 13 septembrie, de către Universitatea Harvard. Ceremonia a debutat cu aruncarea unor avioane de hârtie dinspre public spre scenă. Premiile Ig Nobel 2018 sunt următoarele:
- Ig Nobel pentru medicină – unei echipe americane de la Michigan State University College of Osteopathic Medicine, pentru o cercetare despre efectul unei călătorii cu un montaigne rousse asupra accelerării/eliminării pietrelor de la rinichi.
- Ig Nobel pentru biologie – pentru o echipă de enologi (specialişti în vinificaţie), care au publicat un articol în Journal of chemical ecology, despre cât de capabili sunt enologii să detecteze prezenţa unei musculiţe – Drosofila – într-un phar cu vin, cu atât mai mult cu cât musculiţa femelă degajă un miros pentru a atrage partenerul sexual. Rezultatul este că un pahar de vin poate fi mult mai aromat cu o pereche de Drosofila în interior.
- Ig Nobel pentru literatură – a fost acordat unei echipe care a publicat articolul “Viaţa este prea scurtă pentru a citi un manual nenorocit”, demonstrând ceea ce ştim toţi, că cei mai mulţi utilizatori de tehnologie nu deschid niciodată manualul de utilizare al aparatelor.
- Ig Nobel pentru nutriţie – cercetătorului britanic James Cole, care a publicat un studiu despre aportul caloric reprezentat de canibalism în paleolitic.
- Ig Nobel pentru economie – a fost înmânat unei echipe internaţionale care a analizat cât de eficientă este folosirea păpuşilor voodoo de către angajaţi, pentru a se răzbuna pe şefii lor.
- Ig Nobel pentru antropologie – a fost acordat unei echipe internaţionale, din care face parte şi o româncă – Gabriela-Alina Sauciuc, cercetătoare la o renumită universitate din Suedia. Activitatea acestei echipe s-a concentrat asupra interacţiunii dintre cimpanzei şi vizitatori, la o grădină zoologică, ajungându-se la concluzia că cimpanzeii imită oamenii la fel de mult ca oamenii care imită cimpanzeii.
