Prigoria de Hawaii cuprinde o serie de păsări exotice, caracteristice insulelor Hawaii, din subfamilia Drepanididae. Aceste specii sunt recunoscute pentru penajul viu colorat, dar și pentru importanța lor culturală, penele lor fiind odinioară utilizate în veșmintele regilor hawaiieni.
Caracteristicile și habitatul prigoriei de Hawaii
Prigoria de Hawaii traieste numai in insulele Hawaii si face parte din subfamilia Drepanididae a pasarilor-haina, a caror nume vine de la faptul ca in trecut penajul lor era folosit ca material pentru confectionarea hainelor oficiale ale regilor din aceste insule. Se folosea doar pielea de pe piept acoperita cu frumoase pene galbene fine, mai ales de la specia Hemignathus munroi care astazi este pe cale de disparitie.
Nu este o pasare migratoare, traieste mai ales in padurile de pe pantele vulcanilor, la altitudini de pana la 3 000 m, dar uneori zboara si in zonele cu altitudini mai mici, in cautarea pomilor fructiferi.
Penajul acestor pasari este in general variat colorat, in galben, rosu, verde-masliniu, negru si diferite combinatii ale acestora. Ciocul este curbat in jos, foarte lung si ascutit, cu partea de sus mai lunga decat cea de jos.
La unele specii ciocul reprezinta o treime din lungimea pasarii. Se hranesc cu viermi, insecte si larve de insecte pe care le scot cu ciocul din scoarta copacilor. De asemenea, prefera sa culeaga nectarul bogat al florilor frumos colorate si fructele zemoase de padure.
Traiesc de obicei in coroanele dese ale copacilor inalti din paduri, unde isi fac si cuibul din materiale vegetale, fire de iarba, puf si pene. In general aceste pasari cuibaresc din februarie pana in iunie.
Diversitatea speciilor din subfamilia Drepanididae
Prigoria de Hawaii face parte din ordinul Passeriformes si familia Fringillidae. Aceasta familie cuprinde aproximativ 23 de specii, insa dupa analiza fosilelor, cu multi ani in urma aceasta familie cuprindea inca un numar de 15 specii care din nefericire astazi nu mai exista. Din subfamilia Drepanididae fac parte: Hemignathus munroi, Vestiaria coccinea, Pasarea Mamo (Drepanis pacifica), Ciridops anna, Drepanis funerea, Palmeria dolei, Himatione sanguinea si altele.
Amenințările la adresa prigoriei de Hawaii și eforturile de conservare
Prigoria de Hawaii se confruntă cu amenințări majore, care includ pierderea habitatului natural, speciile invazive și bolile. Defrișările masive și extinderea agriculturii au dus la dispariția unor zone întinse de păduri native, lăsând păsările din subfamilia Drepanididae fără adăpost și hrană. În plus, păsările native sunt foarte vulnerabile la boli, cum ar fi malaria aviară, adusă de țânțarii non-nativi, la care multe dintre ele nu au dezvoltat imunitate.
Eforturile de conservare se concentrează pe protejarea habitatului natural și pe crearea unor zone speciale de conservare în regiunile muntoase înalte, unde țânțarii nu pot supraviețui. Un alt obiectiv important este creșterea populațiilor de prigorii de Hawaii în captivitate și eliberarea ulterioară în mediu, pentru a reface numărul acestor păsări rare. De asemenea, există proiecte de plantare a speciilor de plante indigene, oferind astfel o sursă sustenabilă de hrană pentru prigoria de Hawaii și contribuind la reabilitarea pădurilor native.
Rolul istoric și cultural al prigoriei de Hawaii
Prigoria de Hawaii a avut o semnificație culturală deosebită pentru populațiile native din Hawaii. Penele galbene strălucitoare ale unor specii, precum Hemignathus munroi, erau folosite în confecționarea hainelor regale și a pălăriilor speciale, simboluri ale statutului înalt și ale apartenenței la nobilimea hawaiiană.
Aceste pene erau considerate un dar sacru al naturii, iar păsările erau tratate cu respect. Vânatul excesiv pentru pene, împreună cu pierderea habitatului, au contribuit la scăderea rapidă a populației acestor specii rare. Azi, simbolismul lor continuă să fie onorat în cultura hawaiiană, iar protejarea lor este văzută ca un gest de respect față de moștenirea culturală a insulelor.
