Rasul rosu este o felina care poate fi intalnita pe un areal ce se intinde pe mai mult de 2,5 mil km², cuprinde jumatatea sudica din America de Nord, mai ales sudul Canadei si centrul Mexicului, estul si vestul Statelor Unite ale Americii.
Acest animal carnivor are un aspect tipic de ras, are lungimea de 65-110 cm, greutatea de 4-15,5 kg si lungimea cozii de 11-19 cm. Traieste in zonele cu climat mai bland, umed, in locuri stancoase cu zapada si canioanele din sud-estul Americii, in padurile subtropicale, pantele golase muntoase, in locuri mlastinoase, sau cu sol pustiu unde cresc cactusi.
Nu are blana atat de deasa ca rudele sale mai nordice insa la fel de pufoasa, calduroasa si impresioneaza prin nuantele de culori rosiatice sau usor galbui, cu numeroase pete gri sau intunecate. Urechile sunt mult mai scurte decat la rasul comun si prevazute cu ciucuri de culoare inchisa.
Coada este destul de lunga, in partea inferioara are o nuanta inchisa, deseori este neagra – acesta fiind si un semn carcateristic rasului rosu. Maxilarele sunt prevazute cu un numar de 30 de dinti foarte ascutiti, carcateristici animalelor de prada carnivore, iar labele sunt inzestrate cu gheare retractabile.
Rasul rosu este un animal solitar, terestru si crepuscular, vaneaza in special noaptea, uneori dimineata, iarna iese la vanatoare si in timpul zilei, in dorinta de a-si cauta prada parcurge in jur de 50 km sau chiar mai mult fiind un animal extrem de mobil. Hrana sa consta din soareci, veverite, mici mamifere si rozatoare, arici, pasari salbatice, lilieci, serpi, soparle, vidre, iepuri de camp, uneori ataca si animale domestice – oi si capre – sau pasari de curte – gaini, curcani – iar cand are ocazia nu ezita sa prinda orice fel de insecta sau chiar pisici domestice.
In cazuri rare consuma si fructe – singurele alimente vegetale preferate. Mananca foarte mult cam 1,4 kg de carne la o singura masa, iar cand este satul isi lasa prada, apoi revine a doua zi la ea pentru a o termina.
Este un catarator excelent, stie si sa inoate, vara isi spala blana in apele putin adanci, uneori poate face salturi ample spre a trece pe partea cealalta a unui mic iaz, cand merge pe sol calca cu mare atentie ca o felina, incat nu se aud trosnituri de crengi ca in cazul altor animale. El ataca prada cu ghearele tari si ascutite sarind deodata asupra ei, apoi o musca cu coltii exact in zona gatului pe partea dorsala.
In perioada de reproducere femela si masculul pot fi observati impreuna, in lunile de primavara. Femela face 2 pui dupa o perioada de gestatie destul de scurta, cam de 50 sau 60-70 de zile – in acest sens parerile cercetatorilor sunt diferite. Masculul ajunge la varsta maturitatii sexuale dupa 2 ani, iar femela dupa 1 an.
Pentru a-si creste puii femela isi face cuibul intr-o pestera sau intr-o scorbura mare a unui copac secular. La nastere puii au cel mult 340 g, sunt orbi si neajutorati. Dupa 10 zile incep sa vada, dupa 2-3 luni sunt intarcati, apoi sunt invatati de mama sa-si prinda prada, in prima saptamana aceasta fiind prinsa doar de femela si adusa puilor.
Speranta de viata la rasul rosu este de 15-20 de ani in salbaticie si de aproximativ 32 de ani in conditii de captivitate. Cei mai mari dusmani ai sai sunt omul, rasul canadian, puma, jaguarul, lupul. Bufnita si vulpea ii vaneaza mai ales puii.
Rasul rosu face parte din ordinul Carnivora, familia Felidae si are denumirea stiintifica de Felis rufus. Riscul de disparitie al acestei specii este redus. In Mexic, rasul rosu este deseori capturat de fermieri atat pentru blana lui frumoasa, dar si ca razbunare fiindca acesta le ataca animalele domestice si pasarile – mai ales oile si curcanii.
Video – Rasul rosu (Felis rufus):
