Rata de torent isi are numele de la faptul ca traieste cu predilectie pe cursurile iuti ale apelor de munte, intre cascadele rapide din regiunile nordice ale Americii de Sud. Unele exemplare ajung la altitudini de pana la 1300-3600 m in Bolivia, dar si in zona Anzilor din Argentina si Chile.
Aceasta pasarea are corpul hidrodinamic si robust, astfel incat rezista sa exploateze un habitat in care curentii apelor sunt foarte rapizi si reci. Poate sa inoate contra curentilor si reuseste sa ramana foarte aproape de fundul apei astfel incat sa caute cu ciocul dupa larvele si pupele ce stau ascunse printre pietre si stanci. Mananca mai ales larve reofile de insecte acvatice de pe pietrele torentilor, dar si moluste, melci si mici pesti. Scoate sunete caracteristice atat de stridente incat acopera si zgomotul produs de torent.
Are lungimea corpului de 43-46 cm, deschiderea aripilor de 55 cm si greutatea de 450 g. Penajul mascului este diferit de cel al femelei, ceea ce face sa existe un dimorfism sexual foarte pronuntat la aceasta specie. Femela are penajul pe partea ventrala caramiziu-intens, pe cap negru, pe spate in dungi albe si negre cu zone vernil, iar spre coada pestrit, in dungulite fine alb-negru.
Masculul are penajul pe partea ventrala negru sau alb, pe cap mai mult alb cu marcaje negre sub forma unor linii curbe, pe spate in dungi longitudinale albe si negre, in rest la fel ca al femelei. Ciocul este ingust si moale, drept si ascutit, are un colorit strident portocaliu sau rosu.
Ochii sunt mari si rotunzi, au irisul de culoare neagra, sunt pozitionati pe partile laterale ale capului. Coada este lunga si foarte larga, ajuta rata de torent sa inoate cu viteza in apa si indeplineste rol de carma. Picioarele sunt foarte puternice si negre, au labele palmate si gheare lungi cu ajutorul carora se prinde de pietrele alunecoase din apa.
Aceste rate sunt teritoriale si monogame, traiesc in pereche si raman impreuna toata viata. Isi stabilesc o zona in care isi cauta hrana si o apara de orice intrus, de alte pasari de apa. Isi fac cuibul pe sol, in apropierea apei. Il construiesc din stuf si alte plante din jur, il captusesc cu pene si puf si il amenajeaza intr-un loc ferit, intre stanci sau in tufisurile dese de pe mal. Dupa imperechere femela depune la scurt timp o ponta formata din 6 oua pe care le cloceste timp de 6 saptamani impreuna cu masculul, schimbandu-se intre ei.
Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt mici si neajutorati, au corpul acoperit cu puf negru cu pete albe. Puii sunt ocrotiti si hraniti de ambii parinti cu insecte si larve de insecte pana reusesc sa-si caute hrana singuri.
Rata de torent are denumirea stiintifica de Merganetta armata, face parte din ordinul Anseriformes, familia Anatidae. Riscul de disparitie al acestei specii este destul de ridicat.
Video – Rata de torent (Merganetta armata):
