Una dintre speciile de pasari foarte frumoase care fac parte din fauna Australiei de Nord si de Est este rata fluieratoare cu pene. Pana in prezent se cunosc 8 specii de rate fluieratoare, care au un comportament mai asemanator gastelor decat ratelor. Numele lor popular se refera la sunetele stridente care par un fluierat.
Rata fluieratoare cu pene este o mare amatoare de zone irigate, de pasuni deschise, locuri cu baraje, apare frecvent in apropierea cursurilor de apa, chiar si pe bancurile de nisip in zone de coasta. Este o pasare de apa, inoata pe oglinda lacurilor, pe apa mlastinilor, a raurilor si luncilor inundabile.
Isi cauta hrana mai ales pe uscat mersul sau fiind destul de greoi pe teren, in apa insa inoata rapid fiind ajutata de picioarele lungi si labele mari, palmate. Ca si alte specii de rate, hrana sa este formata din plante. Cu ciocul mare si lat, cu varful intarit rupe firele de iarba, isi cauta hrana atat pe uscat cat si in apa, intotdeauna seara.
Are lungimea corpului de 40-60 cm, anvergura aripilor de 75-90 cm si greutatea de 0,5-1,5 kg. Penajul masculului este asemanator cu cel al femelei. Pe partea dorsala penajul este gri-cenusiu sau usor maroniu, pe cap de culoarea nisipului, partea anterioara a gatului alba iar cea posterioara gri-cenusiu, pieptul bej-maroniu, abdomenul portocaliu cu striatii negre, coada neagra, iar penele aripilor, ascutite de pe partile laterale, de culoarea paiului.
Picioarele sunt de culoare portocalie, iar ciocul este portocaliu la baza si gri spre varf. Ochii fac diferenta intre cele doua exemplare dar nu prin culoarea irisului care este maroniu-deschis, ci prin faptul ca masculul are in jurul ochilor un inel portocaliu, iar femela un inel galben.
Aceste pasari raman monogame intreaga viata. In perioada de imperechere se aduna mai multe la un loc si pot fi observate pe pajisti umede, in apropierea lacurilor, baltilor si iazurilor. Zborul lor este destul de lent, au obiceiul sa-si lase picioarele sa atarne iar capul este tinut putin mai jos decat linia corpului.
Femela isi face un cuib (adanc de 10 cm si cu diametrul de 25 cm) foarte aproape de malul apei. Dupa imperechere depune un numar de opt pana la 12 oua, pe care le cloceste impreuna cu masculul timp de o luna. Acestea au forma ovala si au lungimea de 4,8 cm, iar latimea de 3,6 cm.
Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt ocrotiti de ambii parinti. Aceste pasari de apa clocesc mai ales in perioada ploilor, in lunile secetoase duc o viata nomada, sunt partial migratoare, se muta pentru a gasi locuri cu vegetatie mai multa, mereu in apropierea apelor.
Rata fluieratoare cu pene are denumirea stiintifica de Dendrocygna eytoni, face parte din ordinul Anseriformes, familia Anatidae si nu este o specie pe cale de disparitie.
Video – Rata fluieratoare cu pene (Dendrocygna eytoni):
