Rața pestriță (Anas strepera): o specie comună în apele statătoare din România

Rața pestriță (Anas strepera) este o specie de rață de talie medie care poate fi observată frecvent în apele statătoare și în zonele mlăștinoase din România. Această specie preferă locurile unde vegetația este densă și oferă protecție, iar în unele cazuri poate fi văzută chiar și în parcurile din orașele mari. Rața pestriță este o pasăre migratoare parțial, cu un comportament deosebit în perioada de împerechere și o dietă variată ce include atât hrană vegetală, cât și animală.

Habitatul și distribuția raței pestrițe în România

Rata pestrita (Anas strepera) este o specie mica si zvelta care se aseamana mult cu rata salbatica, avand cam aceeasi dimensiune cu aceasta. Este raspandita in Europa, Asia si America de Nord. O parte din exemplare sunt sedentare, unele sunt de pasaj, iar altele calatoare. Foarte multe dintre ratele pestrite care sunt pasari migratoare, ierneaza in tarile mediteraneene.

Rata pestrita apare destul de frecvent si in tara noastra. Populeaza aproape toate apele statatoare cu adancime mica si care au suficienta vegetatie de protectie. Uneori poate fi observata si pe langa rauri curgatoare limpezi, numai daca malurile au brauri bogate de stuf. In unele orase mari apare in parcurile si bazinele cu apa.

Caracteristicile fizice ale raței pestrițe

Pasarea adulta ajunge la lungimea de 44-55 cm, greutatea de 500-1200 g si deschiderea aripilor de 95 cm. Masculul are penajul in general cu nuante gri-maronii, doar pe partea ventrala este mai luminos aproape alb, iar aripile au cateva pene albe.

Are ciocul negru, picioarele portocalii, capul maroniu. Femelele se diferentiaza prin ciocul galben-portocaliu, gatul si fata deschise la culoare. Irisul la ambele sexe este de culoare neagra.

Comportamentul de hrănire și dieta raței pestrițe

In largul apei este vazuta foarte rar, ea obisnuieste sa inoate spre desisul vegetatiei si sondeaza fundul apei, scormonind si umbland cu ciocul prin mal. Merge in cautarea hranei mai ales pe inserat sau in timpul noptii. Hrana sa consta din varfurile fragede ale ierburilor, frunze, vegetale de mlastina, germeni, muguri, seminte coapte.

Uneori viziteaza miristile in cautarea boabelor de cereale. Vaneaza fel de fel de animale mici, insecte, viermi, mici pestisori, amfibieni si mormoloci. Perioada de imperechere incepe toamna.

Reproducerea și ciclul de viață al raței pestrițe

Femela se desprinde din grupul de rate din care face parte, inoata in spatele unui mascul si ameninta concomitent peste umar un alt mascul din aceeasi specie. Inotul in fata ratoiului se face tinand capul aproape de suprafata apei, astfel incat gusa femelei atinge apa.

Apoi atat masculul, cat si femela isi scutura penele si isi inalta capul executand cele mai curioase dansuri. Ambii scot sunete puternice si ascutite. Apoi ratoiul inoata fulgerator, intins pe suprafata apei, descrie cercuri in jurul ratei pe care o curteaza.

Apoi isi bate si isi curata aperent penele. In final, ambele pasari inoata una langa alta. Niciodata toamna ratoiul nu va incerca sa se apropie de o rata fara a fi provocat. Doar primavara urmareste cu perseverenta alte femele straine timp indelungat.

Femela depune 8-12 oua ovale de culoare alba, crem sau verde deschis. Acestea sunt clocite o perioada de 25-27 de zile numai de femela. Puii sunt hraniti doar de pasarea mama, iar dupa sapte saptamani ei reusesc sa zboare. Ajung la maturitate abia dupa un an.

Rata pestrita poate fi vazuta uneori in diferite gradini zoologice. Face parte din ordinul Anseriformes si familia Anatidae.

Importanța ecologică a raței pestrițe și conservarea habitatelor sale

Rața pestriță joacă un rol important în menținerea echilibrului ecosistemelor acvatice din România. Prin hrănirea sa variată, această specie contribuie la controlul populațiilor de insecte acvatice și alte nevertebrate, prevenind supraînmulțirea acestora, în timp ce consumul de plante acvatice ajută la gestionarea vegetației din apele mlăștinoase.

Deși populația globală a raței pestrițe nu este considerată în pericol, habitatele acvatice din România sunt expuse degradării din cauza activităților umane, cum ar fi poluarea și drenarea zonelor umede. Conservarea acestor habitate este esențială pentru supraviețuirea pe termen lung a speciilor precum rața pestriță.

Inițiativele de protecție a zonelor umede, precum Delta Dunării și alte arii naturale protejate, sunt vitale pentru a asigura că aceste păsări continuă să prospere în mediul lor natural.

Video – Rata pestrita (Anas strepera):