Șoarecele țepos (Acomys minous) este o specie de rozător rezistentă, adaptată să trăiască în regiunile aride și stâncoase din Africa, Orientul Mijlociu și sudul Asiei. Caracterizat prin blana sa aspră, cu peri țepoși pe spate, acest mic mamifer preferă habitatele stâncoase și nisipoase, unde își construiește adăposturi în crăpăturile rocilor și sub pietre. Cu o dietă variată și un comportament activ mai ales dimineața și seara, șoarecele țepos este recunoscut pentru adaptabilitatea sa la medii dificile.
Habitatul și distribuția geografică
Soarecele tepos (Acomys minous) se prezinta prin patru specii raspandite in Iran, Pakistan, Israel, Creta, Arabia si Africa. Prefera regiunile stancoase si vaile nisipoase, ocupand deseori crapaturile cuiburilor de termite din zonele cu vegetatie deasa.
Caracteristicile fizice ale șoarecelui țepos
Are lungimea corpului de 9-12 cm, coada lunga de 9-12 cm si greutatea de 11-90 g.
Spatele si coada sunt acoperite cu peri teposi, rigizi, aspri si zburliti in partea inferioara a corpului, de unde si numele lor foarte popular de soareci teposi. Culoarea pe spate este galbuie-roscata, cenusie sau maronie, iar pe partea ventrala este albicioasa.
Multe exemplare au coada scurta deoarece aceasta este foarte fragila si se rupe usor, altele au coada lunga, acoperita cu solzi printre peri scurti si rari de culoare cenusie-deschisa. Urechile sunt mari si drepte, ochii negri si mustatile lungi. Femelele prezinta patru sau uneori sase mamele.
Comportament și activități zilnice
Aceste mamifere traiesc in regiuni stancoase, de aceea isi fac cuibul prin crapaturi de stanci si pe sub pietre mari. Sunt foarte activi dimineata devreme si seara cand soarele apune. Se hranesc in special cu seminte si ierburi, dar uneori si cu insecte.
Se reproduc tot timpul anului, dar mai ales in lunile februarie-septembrie. Gestatia dureaza sase saptamani, dupa care femela face 1-5 pui care la inceput sunt orbi si golasi. Dupa trei zile puii deschid ochii, dupa doua saptamani au corpul acoperit complet cu par si ajung la greutatea de 9-16 g.
Dupa aproximativ doua luni ajung la maturitatea sexuala. Speranta de viata in mediul natural este de doi ani.
Soarecele tepos face parte din ordinul Rodentia si familia Muridae.
Adaptările și metodele de supraviețuire ale șoarecelui țepos
Șoarecele țepos a dezvoltat o serie de adaptări care îi permit să prospere în regiunile stâncoase și aride. Blana sa aspră, cu peri țepoși, oferă o protecție suplimentară împotriva prădătorilor și a vegetației dense.
Structura acestei blăni îi oferă, de asemenea, un camuflaj excelent în mediul stâncos, unde poate trece neobservat de prădătorii naturali. În perioadele de secetă, șoarecele țepos este capabil să își limiteze nevoia de apă, extrăgând umiditatea necesară din alimentele consumate, cum ar fi semințele și insectele.
Activitatea redusă în orele cele mai călduroase și preferința pentru crăpături și adăposturi naturale contribuie, de asemenea, la supraviețuirea sa în medii dure. Aceste adaptări complexe fac din șoarecele țepos o specie remarcabilă, perfect adaptată la viața în condiții extreme.
Video – Soarecele tepos (Acomys minous):
