Sarpele de apa este o reptila cu solzi, are o forma alungita, fara membre. Corpul este alcatuit din urmatoarele: cap, trup si coada, care nu apar delimitate intre ele. Trupul este delimitat de coada prin partea ventrala cu orificiul anal. Corpul, de forma alungita, este destul de puternic.
Șerpii de apă sunt reptile fascinante, perfect adaptate pentru viața în mediile acvatice. Caracterizați de corpul lor alungit și acoperit cu solzi, aceste specii trăiesc în special în zone cu ape dulci, precum râurile, lacurile și bălțile. Spre deosebire de șerpii terestri, șerpii de apă au abilități excepționale de înot și scufundare, folosindu-și limba bifurcată pentru a detecta prada. Deși sunt adesea confundați cu șerpii veninoși, multe dintre aceste specii sunt inofensive și joacă un rol esențial în ecosistemele acvatice.
Organele din interior sunt si ele desul de alungite. Plamanul din partea stanga este mai mic decat cel din partea dreapta. Lipseste complet vezica urinara. Trunchiul are un numar mare de vertebre legate intre ele prin articulatii de forma sferica in numar destul de mare. Fiecare vertebra este prinsa cu o pereche de coaste, care sunt sprijinite pe muschi.
Sarpele se misca pe sol realizand o deplasare ondulatorie. Capul prezinta cateva caracteristici: pleoapa inferioara a ochiului apare ca o capsula, impreuna cu pleoapa superioara. La o perioada de timp sarpele naparleste, el iese din pielea veche prin crapatura din piele din dreptul capului. Si ochii naparlesc.
Nu are timpan si ureche mijlocie, astfel auzul este slab si compensat de limba sensibila. Limba apare bifurcata, are culoare inchisa si protejata de o teaca in cerul gurii. Limba este scoasa din teaca chiar si atunci cand sta cu gura inchisa. Creierul este protejat de o capsula craniana mica si osoasa.
Cand inghite hrana (aceasta fiind mai mare decat corpul sarpelui) ea este impinsa cu ajutorul mandibulei in gat prin miscari regulate, ajutandu-se de dentitia de pe margine cu varfurile indreptate inapoi.
Sarpele de apa (Natrix tessellata)
Se aseamana in felul de trai si ca aspect exterior cu sarpele inelat de casa. El face parte de asemenea din fauna europeana. Solzii de pe coada sunt puternic carenati. Nu are pete deschise semilunare, in schimb are pe ceafa un desen negru in forma V cu varful inainte, pe un fond masliniu-cenusiu-cafeniu.
Pe restul partii dorsale, poarta cinci randuri de pete negre, dispuse in forma unor patrate, neclar conturate (de unde si denumirea de sarpele cu pete patrate). Partea ventrala, de culoare portocalie-galbuie, prezinta alternativ, pete patrate de culoare neagra.
In regiunile cele mai nordice, unde se gasesc astfel de serpi, ei nu ating 75 cm lungime, dar in regiunile mai sudice, ei sunt mai lungi. Dintre toti serpii europeni, sarpele de apa este cel mai strans legat de apa, intrecand sarpele de casa in ce priveste inotul si scufundatul.
Prefera baltile, fluviile si raurile, in care sta mult timp sub apa, unde isi prinde hrana atacand de jos in sus. Hrana este formata din pesti mici, broaste, tritoni si mormoloci pe care ii inghite la tarm. Adapostul lui il formeaza tufisurile si spatiile dintre pietre, in apropierea tarmului.
Sarpele de apa se aseamana cu sarpele de casa in ceea ce priveste felul de a se inmulti. El este raspandit indeosebi in regiunile sudice ale zonei cu climat temperat: in Europa Centrala si de Sud, Australia, Ungaria, tarile balcanice, Cauzaz, Asia Mica, Muntii Altai, China, India. Prezenta lui izolata, in locurile mai calduroase ale Germaniei de Vest, pe Rinul mijlociu.
In Romania exista o specie de sarpe care se gaseste aproape in toate localitatile unde se gaseste si sarpele de casa. A fost gasit mai rar si in Moldova, dar predomina mai ales in Delta Dunarii si Lacul Razelm.
Sarpele-vipera (Natrix maura)
Un alt sarpe de apa este sarpele-vipera (Natrix maura).
Se deosebeste de sarpele de apa cu desene patrate, in ceea ce priveste numarul randurilor longitudinale de solzi si al placilor cefalice. Se aseamana insa in privinta felului de viata si chiar a coloritului, desi petele din randul mijlociu se contopesc, formand o banda neagra-cafenie, in zig-zag, ca la vipera cu cruce.
Acest sarpe este raspandit in Italia de Nord-Vest, Corsica, Sardinia, Franta, Peninsula Iberica, Insulele Baleare, Africa de Nord-Vest. Este considerat cel mai raspandit sarpe din Algeria.
Cam 12 specii de serpi din acest gen se gasesc in regiunile temperate si calde ale Americii. Acestia au acelasi fel de trai ca serpii de apa din Europa, numai ca fac pui din oua.
Sarpele de apa obisnuit (Natrix sipedon)
Sarpele de apa obisnuit (Natrix sipedon) naste pana la 60 de pui o data.
In forma sa tipica el se gaseste in nordul SUA. In timp ce sarpele de apa cafeniu de talia cea mai mare, traieste in sud-est, din Maryland pana in Florida, si la vest pana la Mississipi. Amandoua speciile prezinta dungi transversale, dar pot fi si uniform colorate. Acest gen este deosebit de puternic dezvoltat in regiunea indo-malaieza.
Unul dintre serpii de apa indieni isi lateste ceafa intocmai ca sarpele cu ochelari (cobra) si in acelasi timp suiera puternic. Pe vremuri, era prins de catre indigeni in numar mare sarpele pescar care se gaseste in China de Sud. Sarpele de apa japonez traieste in Japonia si Coreea. Rudele apropiate ale acestor serpi, sunt serpii cu ochii sasii. Ei au ochii mici dati mult inapoi, gasindu-se indeosebi in America tropicala; astfel este si sarpele cu coada carenata din mlastinile si fluviile Braziliei si Argentinei de Nord.
Comportamentul și reproducerea șerpilor de apă
Șerpii de apă sunt în general creaturi solitare, preferând să vâneze singuri în timpul nopții. Reproducerea lor are loc, de obicei, primăvara, când femelele depun ouă în locuri protejate, departe de apă, cum ar fi în solul nisipos sau între rădăcini de copaci.
În funcție de specie, o femelă poate depune între 10 și 60 de ouă odată. În timpul incubației, ouăle sunt protejate de mediul înconjurător datorită căldurii solului și a vegetației din jur. După eclozare, puii sunt complet independenți și încep să vâneze pradă mică, cum ar fi insectele și larvele.
Importanța șerpilor de apă în menținerea echilibrului ecologic
Șerpii de apă joacă un rol esențial în menținerea echilibrului în ecosistemele acvatice. Ei controlează populațiile de broaște, pești mici și alte nevertebrate, contribuind astfel la prevenirea suprapopulării acestora.
De asemenea, șerpii de apă sunt, la rândul lor, pradă pentru multe păsări răpitoare și mamifere, asigurând astfel o legătură importantă în lanțul trofic acvatic. Prezența șerpilor de apă indică adesea un ecosistem sănătos, unde diverse specii coabitează în armonie.
